Kilogramele în plus şi amânarea prezentării la spital sunt printre factori principali ai cazurilor grave de COVID-19. Cel puţin asta spune Valentina Morcov, un medic din Botoşani decorat pentru efortul depuse în lupta contra pandemiei provocată de SARS-COV 2, scrie Adevarul. Valentina Morcov este şeful Secţiei de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean ”Mavromati” Botoşani. Este unul dintre medicii care încă de la debutul pandemiei în România luptă aproape fără oprire cu COVID-19. A văzut multe forme ale bolii, de la cele uşoare şi până la cele care au răpit numeroase vieţi. A cunoscut boala şi pe propria piele, fiind infectată cu SARS-COV 2, la începutul pandemiei.
A făcut o formă gravă, dar şi-a revenit şi a continuat să lucreze pe secţia de Boli Infecţioase, o secţie plină aproape mereu cu pacienţi bolnavi de COVID-19. Pentru efortul său medicul Valentina Morcov a fost decorată, recent, cu Ordinul ”Meritul Sanitar” în grad de Cavaler. După doi ani de experienţă cu pacienţii COVID, medicul botoşănean a împărtăşit o parte din observaţiile sale directe privind cauzele care favorizează apariţia cazurilor grave şi totodată ceea ce greşesc unii pacienţi care ajung să lupte pentru fiecare gură de aer.
Kilogramele în plus, un motiv de îngrijorare
Medicul Valentina Morcov spune că cei mai predispuşi la cazurile grave sunt în special persoanele vârstnice şi cu tot felul de comorbidităţi, precum diabetul, bolile cardio-vasculare, bolile pulmonare sau diferitele forme de cancer. A observat însă că în stare gravă ajung şi pacienţi tineri care nu prezintă comorbidităţi, dar care au kilograme în plus şi un organism care nu este obişnuit cu efortul.
”Cei mai expuşi sunt vârstnicii. Ei fac formele cele mai grave, acolo mortalitatea este cea mai mare. Apoi sunt persoanele cu comorbidităţi. Dintre tineri sau cei de vârstă medie, sunt expuşi cei cu obezitatea sau chiar doar supraponderali. Am observat o evoluţie nefavorabilă la pacienţii tineri, care nu aveau altă comorbiditate, decât o greutate peste cea ideală. Nu neapărat obez”, spune dr. Valentina Morcov.
Tocmai de aceea, medicul botoşănean recomandă o alimentaţie sănătoasă şi multă mişcare.
”Trebuie să mănânce sănătos, să se hidrateze bine, să facă activitate fizică. Activitatea fizică, plimbările în aer liber îmbunătăţesc şi starea psihică”, spune medicul botoşănean.
”Majoritatea pacienţilor se prezintă târziu”
Un alt motiv pentru care mulţi pacienţi ajung să se lupte pentru viaţa lor este faptul că se prezintă prea târziu la medic. De fapt, ajung în perioada critică.
”Majoritatea pacienţilor se prezintă târziu. Foarte puţini sunt informaţi corect. Stau acasă şi netestându-se la timp, adică la primul semn de răceală, tratează boala, în prima săptămână, ca pe o banală răceală, iar mai apoi când ajung la noi, în faza a doua a bolii, după ce virusul a acţionat la nivel pulmonar, au suprainfecţie bacteriană sau furtună de citokine. Adică organismul reacţionează exagerat la boală. Asta se întâmplă la 7-8 zile de la debut. Din păcate este târziu, pentru că pacientul, chiar dacă noi acţionăm ca la carte şi îi oferim tratamentul, nu evoluează cum ne-am dori noi”, precizează Valentina Morcov. Pe lângă faptul că pacienţii se prezintă târziu la medic, foarte mulţi se tratează după ureche înrăutăţind situaţia. ”Sunt foarte multe antibiotice luate acasă. Tot felul de combinaţii şi dexametazonă. Şi după toate acestea vin atât de târziu, la spital, încât efectiv te simţi dezarmat. Orice încerci să faci nu mai ajută pentru că au distrugere pulmonară de 80%”, adaugă medicul botoşănean.
Depresia COVID
Pe lângă un trup prăbuşit din cauza bolii, pe lângă supraponderabilitate sau prezentare târzie la medic, intervine şi depresia care dă mari bătăi de cap pacienţilor infectaţi cu SARS-COV 2. Medicul botoşănean spune că depresia este o consecinţă a afectării sistemului nervos, comună în cazul COVID-19.
”Boala afectează şi psihicul. Boala dă depresie. Eu personal am trecut prin boală. Am avut zile în care am plâns şi am zis că nu mai scap. Am făcut o formă severă. Cam din a doua săptămână încep să vină şi depresiile. Nu au nicio legătură cu medicaţia, nu sunt secundare tratamentului. Boala efectiv afectează sistemul nervos. Pentru că afectează şi somnul, memoria, afectează nervii periferici”, spune medicul Valentina Morcov.
