În mijlocul unei dezbateri naționale despre rolul BOR în societate, purtată, de ambele părți, cu un ton care oglindește polarizarea noastră extremă, mii și mii de membri ai clerului continuă să-și facă datoria față de semeni. De peste o lună, în curtea familiei Țone din Dăeni, Tulcea, este forfotă de șantier. În casa celor două femei, care cresc din indemnizații de handicap o fată de 8 ani, ploua cu găleata. Unul dintre salahorii care meșteresc acum la acoperiș este părintele Alexandru Octavian Balaban. Iar acesta este doar unul dintre șantierele în care preotul de 33 de ani s-a implicat trup și suflet, scrie Libertatea.
Iulica, 8 ani, e crescută de mamă şi de o mătuşă, într-o casă bătrânească, în Dăeni, Tulcea. Tatăl biologic n-a vrut să recunoască sau să se ocupe de copilă. Dar pentru cele două femei, care suferă, ambele, de tetrapareză spastică, fetiţa bucălată şi veselă înseamnă lumina anilor lungi, trăiţi mai mult între patru pereţi sau în jurul acestora.
Mama, Coca, 45 de ani, umblă greu, sprijinindu-se într-o cârjă. Boala care i-a deformat şi slăbit picioarele i-a pus la încercare şi nervii. Se temea că va cădea în depresie, ca mama ei, „deşi ea ne avea pe noi, tot a vrut să termine cu viaţa”. „Acum, nu. Nu mai mi-e teamă. De când o am pe Iulica, am pentru ce să trăiesc”, spune femeia.
Citeşte întreaga ştire: Fața nevăzută a Bisericii Ortodoxe Române. Preotul care munceşte ca salahor pentru a repara casa unei fete de 8 ani
