Judeţul Botoşani, considerat unul dintre cele mai sărace din România, realizează de mai bine de 10 ani progrese considerabile în domeniul agriculturii. A crescut vizibil numărul de fermieri, atât pe zona de vegetal dar şi în sectorul zootehnic. Mulţi dintre aceştia lucrează pământul sau cresc animalele după tehnologii de top, cu rezultate deosebite. Tocmai de aceea Botoşaniul este considerat o adevărată ţară a laptelui şi a produselor lactate, mai ales a celor tradiţionale. Mii de oameni trăiesc din această industrie care a înflorit la Botoşani şi care a primit inclusiv recunoaştere la nivel european, scrie Adevarul.
După o perioadă de stagnare în anii 90 şi începutul anilor 2000 cu o migrare masivă a populaţiei rurale în străinătate sau la oraş, odată cu accesarea fondurilor europene mulţi săteni s-au întors la creşterea animalelor producătoare de lapte şi chiar la procesat. Aşa au apărut multe afaceri în domeniul producerii şi procesării laptelui, cu rezultate deosebite. Numărul bovinelor în Botoşani depăşeşte 100.000 de capete, judeţul fiind pe locul în doi în ţară ca şeptel. La acestea se adaugă peste 200.000 de oi. Aceste animale, în mare parte, sunt concentrate în ferme de producţie a laptelui şi a cărnii.
Tocmai datorită numărului mare de vaci de lapte dar şi a oportunităţilor de finanţare, mai ales europeană, s-a înmulţit şi numărul de procesatori de lapte dar şi de producători de produse lactate tradiţionale. Peste 10% dintre procesatorii de lapte din România îşi desfăşoară activitatea la Botoşani. Există numeroase centre care, din lapte de vacă, produc caşcaval, caş, şi alte delicatese din lapte, inclusiv, rulade din caşcaval cu chilli, ciocolată. Dar şi faimosul buric, o delicatesă din miezul laptelui, specifică fostei fabrici de lactate de la Săveni, judeţul Botoşani. Din producţia şi procesarea laptelui trăiesc mii de oameni la Botoşani. Pe de o parte, cei care lucrează în ferme, pe de altă parte ţăranii care au câte 4-5 vaci şi dau lapte proaspăt procesatorilor şi producătorilor autohtoni de lactate.
„Creştem vaci din generaţie în generaţie. Avem 20 de vaci şi cu ele trăim. În zona asta a Săveniului, multă lume trăieşte din creşterea vacilor şi vânzarea laptelui”, spune Maria Honciuc, din satul Vlăsineşti.
Mai ales pe Valea Başeului, în zona Vlăsineşti, Săveni, Coţuşca, păşunile cu plante medicinale şi flori aromate, pe care pasc vacile, conferă laptelui un gust unic floral, spun fermierii dar şi specialiştii. Pentru preparatele din lapte renumite ale Botoşaniului se foloseşte atât lapte de la vaci autohtone dar şi de la specii cunoscute în lume pentru producţia de lapte şi calităţile deosebite ale acestuia, inclusiv vacile Jersey, o specie britanică.
Lactate recunoscute la nivel european
În judeţul Botoşani sunt înregistrate 33 de produse tradiţionale, judeţul aflându-se în topul naţional. Majoritatea produselor tradiţionale sunt din lapte. Cel mai renumit brand este „Caşcavalul de Săveni”, un produs recunoscut pe plan european ca fiind cu Indicaţie Geografică Protejată. Propriu-zis este un tip de caşcaval obţinut prin opărirea caşului de vacă şi în unele cazuri ambalat în ceară pentru maturare continuă, treptată. Acest caşcaval este obţinut după o reţetă veche inventată la fost fabrică de caşcaval de la Săveni, în anii comunismului.
Renumit este însă şi laptele de oaie la Botoşani dar şi produsele realizate din acesta. Mai ales că în judeţul Botoşani cresc oile din rasa karakul de Botoşani,unică la nivel european prin încrucişări pe bază ştiinţifică, la Staţiunea de Cercetare a Ovinelor şi Caprinelor de la Popăuţi, între oi karakul originare din Uzbekistan şi cele autohtone. Specialiştii spun că laptele de karakul este cel mai gras din lume şi din el se face o brânză excelentă. Una dintre cele mai bune din România. „Este cel mai gras lapte. Are proprietăţi deosebite. Şi datorită acestui procent mare de grăsime se face o brânză foarte bună. Fără egal. Este maturată 60 de zile, la putină, la sare”, spune Ionică Nechifor, director Staţiunea de Cercetare de la Popăuţi.
