Un cunoscut medic neonatolog din Botoșani atrage atenția asupra faptului că virusul COVID-19 se adaptează la o viață nouă și pot apărea complicații grave la mamă și copilul nou născut. Eugen Prăjinaru susține că încurajează vaccinarea întrucât organismul are nevoie de anticorpi pentru a putea lupta cu virusul.
„Am încurajat tot timpul vaccinarea chiar și în familia mea. Fiecare a auzit ceea ce a vrut să audă. Nu a crezut nimeni că virusul poate face mutații și poate deveni foarte agresiv. Iată că evoluția naturală a virusului a dovedit că ceea ce știam până acum despre microorganisme este adevărat. Noul virus se adaptează la o viață nouă prin mecanismele naturale de apărare, adică transformarea metodelor de atac împotriva inamicului care trebuie cucerit, adică celulele corpului uman. Atunci când corpul uman are arme de autoapărare, adică anticorpi, poate să reziste atacului, chiar dacă face boala. Dacă nu are anticorpi deloc, este un risc foarte mare de complicații vitale sau deces rapid”, a explicat medicul.
Doctorul spune că în timpul sarcinii, mama transmite fătului o informație genetică legată de autoapărarea față de microorganisme, iar această informație este preluată de copil împreună cu anticorpii transmiși prin placentă și prin laptele de mamă și astfel se va proteja în viață de infecii și alte boli, de exemplu bolile alergice.
„Dacă informația genetică de la mamă este eronată sau transmisă pe o cale greșită, cum ar fi un fir de televiziune întrerurpt, atunci fătul va primi informații genetice fracționate care vor afecta foarte grav starea de sănătate imediat sau tardiv în timpul vârstei adulte. Depinde de gradul de afectare genetică sau de puterea agentului exogen de a fi teratogen. În prima lună de sarcină există legea „totul sau nimic” . Adică dacă un agent extern malformativ/ teratogen intervine atunci se întâmplă una din două. Sarcina se pierde sau trece mai departe fără urmări. Dacă agentul teratogen intervine mai târziu, atunci poate afecta diverse aparate și sisteme, în funcție de vârsta sarcinii la care a apărut. Cu cât mai devreme, cu atât riscul pentru sarcină și pentru făt este mai mare. Până în luna a șaptea se dezvoltă organele fătului. Aceasta este perioada în care apar malformațiile cele mai grave în caz că intervin factori malformativi exogeni (din mediul exterior) sau endogeni (materialul genetic sau toxine). În perioada fetalä, adică după 7 luni, organele sunt formate într-un început. Ele trebuie să se dezvolte în următoarele 3 luni de sarcină prin acumulare de depozite de nutrienți ceea ce face să se dezvolte complet și să fie funcționale la naștere. Intervenția unui factor malformativ în perioada fetală duce la insuficienta dezvoltare a fătului , fie totală, fie pentru anumite organe. Cele mai frecvent afectate în această perioadă sunt inima, creierul și plămânii. Deci nimic nu este de neglijat”, a adăugat Eugen Prăjinaru.
Medicul recomadă o îngrijire atentă a sarcinii, consulturi periodice la medici specializați în domeniu, analize complete, pentru prevenirea „unor boli din naștere care ajung să fie drame familiale”.
