Regionalizarea României revine în actualitate. Până în 2024 ar putea fi organizate referendumuri locale, astfel încât la municipiile reședință de județ să poată fi încorporate și comunele limitrofe.
Așa, primăria mare ar putea coordona mai mulți bani de investiții și pentru comunitățile rurale. În prima etapă, unirea se va face doar voluntar. Pe termen lung, însă, s-ar ajunge la descentralizarea dorită de multă vreme de președintele Klaus Iohannis.
Locuitorii din Țintești ar urma să devină buzoieni, dacă la referendumul local din 26 septembrie va fi decisă de localnici unirea cu municipiul Buzău. Dorința primarului de a forma o zonă metropolitană în jurul reşedinţei de judeţ a primit şi girul celorlalţi primari de municipii. După unire, spune edilul, suprafaţa Buzăului s-ar dubla şi ar putea atrage investiţii mai mari.
Constantin Toma, primarul din Buzău: „Comuna Ţinteşti nu are utilităţi. Noi ca municipiu putem să implementăm aceste soluţii. Facem referendum şi-i întrebăm pe locuitori dacă vor unificarea. Locuitorii din comună nu vor plăti impozite ca de oraş 5-6 ani”.
Încercări au mai fost. În Oradea, de pildă, preşedintele consiliului judeţean, Ilie Bolojan, fost primar, a vrut să anexeze în urmă cu câţiva ani comuna Sânmartin. Atunci nu a reuşit, dar ideea ar putea fi reluată. Sunt, practic, primii paşi către marea regionalizare mult visată de primarul Clujului, Emil Boc.
Emil Boc, preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România: „În direcţia realizării acestei reforme administrativ teritorial a ţării, suntem încă departe, dar câţiva paşi s-au făcut. O lege a zonelor metropolitane e o lege importanta inclusă în PNRR, adică se va face. Sănătatea, mobilitatea, partea de mobilitate urbană, întrucât e o necorelare azi între municipiile reşedinţe de judeţ şi comune”.
În prima etapă, unirea se va face voluntar, prin referendumuri locale. Până în 2024, primarul comunei va deveni viceprimar al municipiului, iar cele două consilii locale vor funcţiona împreună. Ulterior, la alegerile locale, vom vota noile structuri. Ideea pare să-i surâdă şi premierului Florin Cîțu.
Florin Cîțu, premierul României: „Dacă este o formulă care face atragerea de fonduri europene mai uşoară, bineînţeles că nu mă voi opune”.
Pe de o parte, locuitorilor din sate li se promit drumuri, canalizare şi electricitate, adică proiecte pe care primarii de regulă nu ajung să le şi realizeze. Printr-o unire a comunelor cu muncipiile, banii pentru investiţii, în special fondurile europene, ar fi gestionaţi de un singur primar, cel al municipiului, împreună cu noul consiliu local. În acelaşi timp, odată cu trecerea la rang de oraş, şi taxele şi impozitele locale ar creşte. De aceea, în prima fază, primarii promit plafonarea acestora la nivelul actual.
Emil Boc ar dori să se ajungă însă mai departe. Boc propune ca şi judeţele să se unească între ele, formând regiuni ca poli de putere, decizie şi bani. Pentru acest lucru, va fi nevoie însă de modificarea Constituţiei. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat adeseori că este nevoie de descentralizare.
Sursa: Stirile ProTV
