Mănăstirea de la Coşula, din județul Botoșani, construită în anul 1535, este una dintre cele mai frumoase şi cunoscute lăcaşe de cult din zona Moldovei. De-alungul timpului lăcaşul a suferit modificări, cele mai mari transformări fiind notificate în anul 1858. Mănăstirea de la Coşula era cunoscută nu doar în ţară, ci şi peste hotare. Mănăstirea de la Coşula a fost a treia cea mai mare Mănăstire din Europa, adăpostind, înainte de aplicarea reformei lui Cuza, peste 15.00 de călugări greci, români dar şi alte naţionalităţi.
Potrivit crestinortodox.ro, aflata in satul Cosula, la o distanta de aproximativ 20 de kilometri de orasul Botosani, manastirea impresioneaza astazi, atat prin arhitectura si fresca acesteia, cat si prin viata monahala autentica.
Biserica manastirii a fost zidita in anul 1535, cand marele vistiernic Mateias a construit aici un maret complex monahal. Ansamblul monahal din Cosula a fost adaugat monumentelor istorice in anul 2004, insumand sapte obiective: biserica cea mare, inchinata Sfantului Nicolae (1535); casa egumenului (secol XVII); arhondaricul (1848); trapeza (secol XVII); cuhniile (secol XVII); turnul clopotnita (secol XVIII); zidul de incinta (secol XVII).
Manastirea Cosula – scurt istoric
Manastirea Cosula a fost ctitorita in anul 1535, de marele vistiernic Mateias, sfetnic de seama al domnitorului Petru Rares. Pisania originala a bisericii, scrisa in limba slavona si asezata deasupra usii de intrare in pronaos, marturiseste urmatoarele: „Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh a binevoit dumnealui Matias, marele vistiernic, si a zidit hramul Sfantul Nicolae la manastirea sa, pe Miletin; s-a inceput la 23 aprilie si s-a savarsit in acelasi an, anul 7043 (1535), septemvrie, 8 zile.”
In cadrul secolelor XVII-XVIII, manastirea din Cosula a constituit un adevarat centrul duhovnicesc si cultural. In chiliile acestei manastiri a fost tradusa, pentru prima data in limba romana, o scriere a lui Herodot, de pe un manuscris grec, adus din insula Creta. Marele istoric Nicolae Iorga a colectionat din camarile Manastirii Cosula aproape patru sute de documente, pe care le-a depus in Arhivele Nationale.
Manastirea a fost supusa unor serii de reparatii si restaurari in anii 1848 si 1858. In anul 1903, obstea monahala a plecat din manastire, biserica acesteia fiind folosita pe post de biserica parohiala, de catre credinciosii din satul Cosula. In cladirile mai mari ale manastirii a fost amenajat un spital. In anul 1978, cand manastirea a fost supusa iarasi unor lucrari de restaurare, au fost daramate doua laturi ale bisericii (pridvorul si vestmantarul).
Manastirea Cosula a fost redeschisa in anul 1991, prin purtarea de grija a Inalt Preasfintitului Daniel, Mitropolitul de atunci al Moldovei si al Bucovinei. In anul 1996 s-au incheiat lucrarile de zidire a chiliilor si a anexelor necesare vietii monahale. De asemenea, au fost reparate si cladirile care servesc pe post de arhondaric si de staretie.
Biserica cea veche a manastirii a fost construita in forma de cruce, arhitectura acesteia fiind foarte asemanatoare celor zidite de Sfantul Stefan cel Mare si de Petru Rares. Temelia si zidurile bisericii sunt zidite din piatra, iar contururile ferestrelor sunt zidite din caramida. In anul 1958, ferestrele si usile bisericii, infatisand elemente arhitecturale gotice, au fost refacute, fiind largite.
Manastirea Cosula a fost zugravita in fresca, atat in interior, cat si in exterior. Frescele interioare dateaza inca din anul 1538, acestea iesind la lumina, din loc in loc, de sub pictura in ulei, realizata in anul 1858. Frescele exterioare s-au degradat complet, din acestea mai pastrandu-se decat o fasie lata, in partea superioara a peretelui vestic, infatisand Judecata de Apoi.
Casa egumenului (staretia), datand inca din secolul al XVII-lea, se afla la o distanta de cativa zeci de metri de biserica mare, in partea nord-vestica. Etajata, avand pridvor etajat si beciuri, aceasta a fost zidita puternic din caramida. Clopotnita manastirii (turn fortificat) a fost zidita spre sfarsitul secolului al XVIII-lea.
Arhondaricul vechi al manastirii, datand inca din anul 1848 si alcatuit din cinci camere si o sala mai mare, a fost zidit de arhimandritul Ignatie. Potrivit pisaniei vechi, aceasta cladire a foste terminata de zidit in ziua de 3 decembrie 1848. Zidul de incinta al manastirii a fost zidit tot in secolul al XVII-lea, pe doua laturi ale curtii acestuia (est si vest).
Foto: cocotoni hai-hui Ionut Haidau si crestinortodox.ro
