În ultimii şase ani, pe drumurile din cele şase judeţe ale Regiunii Nord-Est – Iaşi, Vaslui, Botoşani, Bacău, Neamţ şi Suceava – au avut loc nu mai puţin de 28.000 de accidente. Da, aţi citit bine: 28.000, adică în medie 13 în fiecare zi! Pe judeţe, Iaşul este de departe pe primul loc. Iar în urma acestor accidente, 27.300 de oameni au fost răniţi uşor, 8.130 răniţi grav, iar 1.900 de persoane şi-au pierdut viaţa. În plus, o altă statistică arată un fapt şi mai dureros: autorităţile nu recunosc faptul că multe dintre accidentele rutiere au avut drept cauză starea proastă a infrastructurii. De asemenea, societatea civilă atrage atenţia că autorităţile locale ar trebui să se implice mai mult în campanii de prevenţie rutieră în şcoli, tinerii fiind cei care produc cele mai multe accidente rutiere grave, scrie Ziarul de Iasi.
Din totalul celor 28.000 de accidente care au avut loc între anii 2015 – 2020, adică în ultimii şase ani, cele mai multe s-au produs în judeţul Iaşi – 6.970 de evenimente. Imediat, în clasament se situează judeţul Suceava, unde au avut loc 6.668 de accidente, la Neamţ au fost 4.254, iar la Bacău 4.049. Cele mai puţine evenimente rutiere au avut loc la Vaslui (3.347) şi la Botoşani – 2.843 accidente. Totuşi, în urma accidentelor rutiere, cei mai mullţi oameni au murit pe drumurile din Suceava – nu mai puţin de 544 oameni şi-au pierdut viaţa pe drumurile din acest judeţ. Iaşul se află pe locul doi în privinţa morţilor, cu 344 de decese.
Neamţ are 339 de morţi în evenimente rutiere grave iar Bacăul “numai” 308. Botoşaniul are 172 de morţi, iar Vasluiul 195. Tot Iaşul este pe primul loc şi la accidente grave: între anii 2015 – 2020 au avut loc 2.241 de accidente grave, în timp ce la Suceava au fost 1.725. În privinţa deceselor din accidentele rutiere produse în judeţul Iaşi, cei mai mulţi morţi pe şosele au fost în anul 2017, când 66 de oameni şi-au pierdut viaţa. În anii următori, numărul morţilor a scăzut cu puţin: 61 morţi în 2018, 59 în 2019 şi 60 în anul 2020. Numărul de răniţi grav s-a menţinut în cifre mari în ultimii şase ani în Iaşi, chiar dacă s-a înregistrat un trend de scădere. În 2015 au fost 423 de răniţi grav, în 2016 au fost 411, în 2017 – 375, în 2018 – 392, în 2019 – 357, iar în 2020 au fost 219.
România, poziţie nefastă în clasamentele rutiere europene
O altă statistică interesantă arată şi alt aspect: autorităţile nu recunosc faptul că multe dintre accidentele rutiere au drept cauză starea proastă a infrastructurii. Potrivit Direcţiei Poliţiei Rutiere, între anii 2015 – 2020, la nivelul Moldovei, numai în cazul a şapte accidente rutiere autorităţile au considerat că totul s-a datorat drumurilor proaste. În cele şapte accidente au rezultat opt răniţi uşor, patru răniţi grav şi o persoană şi-a pierdut viaţa. Aceeaşi situaţie se reflectă şi la nivelul judeţului Iaşi, unde în aceeaşi perioadă autorităţile au considerat că s-au produs din cauza infrastructurii doar două accidente. În cele două accidente a murit o persoană, iar o alta a fost rănită uşor.
Reprezentanţii Asociaţiei Moldova vrea Autostradă spun răspicat faptul că există o cauză directă între infrastructura proastă a Moldovei şi numărul mare de morţi şi răniţi. “Cifrele vorbesc! Avem o legătură directă între infrastructura rutieră deficitară, valorile mari de trafic şi poziţia nefastă a României în clasamentele privind accidentele rutiere cu victime în sistemele rutiere din Europa. Şi avem în primul rând calitatea scăzută a reţelei de drumuri, cu viteze medii orare mari între regiuni, calitate scăzută a semnalizării şi elementele de siguranţă, ecartamente înguste, traversări de localităţi coroborate cu lipsa cvasitotală a reţelei de autostrăzi, în special în regiunea Moldovei. De asemenea, valorile de trafic în creştere constantă din ultimii ani, generate de creşterea parcului de vehicule de pasageri şi marfă, peste valorile luate în calcul la proiectarea şi execuţia sistemului actual de drumuri, dar şi de mobilitate crescută generată de deschiderea pieţei de muncă europene pentru cetăţenii bulgari şi români, de dezvoltarea turismului românesc şi european sau de indiscutabila creştere a nivelului de trai”, ne-a spus Flaviu Manea, preşedintele Asociaţiei Moldova vrea Autorstradă.
Unul din trei accidente grave, făcut de un tânăr de 20-30 de ani
Societatea civilă din Iaşi reacţionează în privinţa accidentelor rutiere numeroase, iar una dintre soluţiile pentru atenuare ar fi ca autorităţile să se implice mai mult în campanii de conştientizare a şoferilor. Ţinte ar fi elevii din clasele terminale, studenţii, dar şi campanii derulate în stradă, printre şoferi “Din cifrele pe care le avem noi, Asociaţia pentru Protecţia Rutieră WORLDSTREET, în ultimii şase ani, pe şoselele din judeţul Iaşi, şoferii cu vârste între 18 şi 20 de ani au produs 209 accidente rutiere, în care au fost rănite 284 de persoane, iar alte patru au decedat.
La nivelul regiunii Moldovei, tot această categorie de şoferi tineri a produs 1.126 de accidente, cu 53 de morţi şi 1.500 de răniţi. Mai multe accicente au produs tinerii cu vârste între 20 şi 30 de ani. Între 2015 – 2020, în judeţul Iaşi, aceştia au făcut 1.788 de accidente, aproape o treime din total, cu 73 de morţi şi 2.500 de răniţi, iar în regiunea Moldovei – 6.939 de accidente cu 441 de morţi şi 9.800 de răniţi”, ne-a spus Mia Ţurcanu, coordonator în cadrul Asociaţiei pentru Protecţia Rutieră WORLDSTREET.
Nici în privinţa alcoolului la volan, cifrele nu arată mai bine. Potrivit Asociaţiei menţionate, în ultimii şase ani în Iaşi au fost depistaţi nu mai puţin de 3.788 de şoferi băuţi, iar în toată Moldova 25.784. “În Suceava au fost cei mai mulţi depistaţi, fiind vorba despre 5.586 de persoane, în Neamţ – 5.163, în Bacău – 4.741, Vaslui – 3.705 şi în Botoşani – 2.801. În Iaşi, cei mai mulţi şoferi băuţi au fost prinşi în pandemie,”, au completat reprezentanţii Asociaţiei.
