Delicatesă tradiţională din Botoşani, caşcavalul de Săveni a devenit produs cu indicaţie geografică protejată în Europa. Această recunoaştere a iscat o reală bucurie printre ţăranii care cresc vaci de lapte, dar şi printre procesatorii din zonă, care speră să poată vinde acest brand pe pieţele occidentale.
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a aprobat cererea de înscriere a caşcavalului produs în arealul Săveni, judeţul Botoşani, în registrul produselor cu indicaţie geografică protejată. Prin această recunoaştere, produsul câştigă un aviz de încredere privind calitatea garantată, dar şi unicitatea pe piaţă. În plus, caşcavalul de Săveni este inclus şi în categoria produselor realizate după reţete tradiţionale autentice, fiind introdus în categoria brânzelor maturate datorită proceedelor de fabricare. Această recunoaştere a stârnit o adevărată undă de euforie în rândul procesatorilor şi ţăranilor care cresc vaci de lapte în zona Săveniului. 1Dumnezeu ne-o răsplătit să ne cunoască şi pe noi în Europa. Muncim din tată-n fiu şi din mamă-n fiică la vaci de lapte. Şi lapte ca al nostru nu există. Vă spun garantat. Acum poate ni se deschid şi nouă nişte porţi, poate mai creşte preţul la litrul de lapte, poate răzbim şi noi”, spune o săteancă din Vlăsineşti, localitate renumită pentru fabricarea caşcavalului de Săveni, scrie Adevarul.
Arealul caşcavalului de Săveni este destul de întins şi cuprinde o bună parte din centrul şi nordul judeţului Botoşani, mai precis, comunele Vlăsineşti, Coţuşca, Ştiubieni şi oraşul Săveni. Reţeta caşcavalului a fost inventată de un aromân venit în anii 60, la Săveni tocmai din Constanţa. Autorităţile României comuniste depistaseră potenţialul laptelui de pe valea Başeului, din zona Săveni şi au decis să facă aici o fabrică de caşcaval. Meşterul Caranica, cum era cunoscut în zonă, era specialist în producerea caşcavalului. Folosind laptele din zonă a produs această reţetă unicat. „În perioada comunistă, Industrializarea Laptelui Bucureşti, după multe studii, a descoperit că aici la Săveni este un lapte foarte bun pentru caşcaval. Şi atunci a venit meşterul Caranica, a făcut reţeta şi a pus bazele Fabricii de Lactate Săveni. În anii comunismului, 80% din producţie pleca la export”, spune Constantin Aniculăese, unul dintre producătorii caşcavalului de Săveni, din Vlăsineşti.
După închiderea fabricii în anii 90, reţeta a fost preluată de câţiva foşti angajaţi ai fabricii şi păstrată, întocmai, până acum. Au apărut câteva unităţi de procesare care au făcut renumitul caşcaval de Săveni, după reţeta de câteva decenii a meşterului Caranica.
„Noi producem în continuare după această reţetă. Nu ne abatem şi păstrăm caracterul natural, tradiţional”, spune Aniculăese. În urmă cu câţiva ani, şase producători de caşcaval de Săveni s-au adunat într-o asociaţie şi au început să facă demersuri pentru promovarea produsului la nivel naţional şi internaţional. Au fost cinci ani de proceduri pentru a se ajunge la statutul de produs cu indicaţie geografică protejată. Iniţial, a fost recunoscut la nivel naţional şi apoi a fost depusă documentaţia la Comisia Europeană.
Caşcavalul de Săveni este o delicatesă care se produce în timp, fiind făcut doar din lapte de vacă, cheag şi sare. Procedeul tehnologic este cel care face diferenţa. După ce este închegat, caşcavalul se lasă la zvântat şi maturat 60 de zile, fiind scos pe piaţă abia după două luni. Sortimentele cele mai atractive sunt învelite în ceară, iar procesul de maturare continuă. Ceea ce face însă caşcavalul de Săveni cu adevărat unic este laptele din care este produs, lapte dat de vacile din valea Başeului, care pasc în câmpiile cu plante medicinale din zonă. „ Este o aromă în lapte de care nu ai cum să nu te îndrăgosteşti. Este acea aromă a plantelor de pe păşune, care dau un gust aparte laptelui”, mărturiseşte Viorel Şvabu, un alt producător de caşcaval din zona Săveni.
Această recunoaştere îi bucură deopotrivă pe procesatori, dar şi pe ţăranii care cresc vaci de lapte şi care trăiesc din vânzarea laptelui pentru caşcavalul de Săveni. „Este o veste care ne-a umplut de bucurie. Muncim de generaţii întregi la vaci şi poate ieşim şi noi în lume. Poate ne ştie lumea”, spune Costel Iftime, un sătean din Vlăsineşti. Oamenii se gândesc că vor urma şi beneficii economice. „Dacă duce caşcavalul ăsta în Occident, atunci poate creşte şi preţul la litrul de lapte. Poate vedem şi noi, după atâta muncă, luminiţa de la capătul tunelului, cum se spune”, spune săteanul. La rândul lor, procesatorii speră să aibă o deschidere mai mare către pieţele occidentale. „Noi deja exportăm, avem contracte cu hipermarket-urile, dar sperăm ca atunci când cineva vede acea recunoaştere să aibă încredere că este un produs de top, natural”, spune Niculăese.
