Acesta a dat ca exemplu un medic rezident de la ATI din Spitalul Timișoara, care lucra pe o secție ATI, suport COVID, și a murit din cauza suprasolicitării profesionale, fizice și emoționale.
„ Sunt rector al UMFST Târgu Mureș și medic primar anestezie-terapie intensivă, dar înainte de toate sunt tată. Fiul meu a îmbrățișat cariera medicală și are o vârstă apropiată de a colegului din Timișoara, dar cu toate acestea cu greu îmi pot imagina durerea unei familii care își pierde copilul la o vârstă care promitea atât de mult. Un părinte care își îngroapă copilul trăiește o tragedie nemărginită. Transmit familiei regretele mele profunde și condoleanțe. M-au revoltat în ultimile zile anumite manifestări care au promovat ura împotriva personalului medical și culpabilizarea acestuia. În fața unui spital municipal manifestanții strigau: „Hoții!”, „Asasinii!”. Pe Facebook proliferează postări care susțin că pacienții infectați cu COVID-19 sunt uciși de „protocoalele criminale ale OMS”, prin complicitatea „eroilor din linia întâi”. Un medic nu își dorește să fie declarat erou pentru munca sa, ci doar respectat. Nu are nevoie să fie urcat pe un soclu, dar nici să fie prăbușit în huiduieli grotești sau să devină ținta frustrărilor sociale. Medicii nu sunt instrumente ale sistemului politic.
Se pare că sindromul burnout (epuizare fizică și stres) este o realitate ce lovește cadrele medicale, mai ales pe cele aflate în prima linie în cumplita luptă anti-COVID”, susține medicul.
Un studiu efectuat la Spitalul de Boli Infecțioase “Victor Babeș” din Timișoara arată că peste 50% din cadrele medicale suferă de formă de burnout. Medicii din linia întâi sunt extenuați emoțional (55,88%), au un nivel ridicat de stres (67,16%), reclamă oboseala și lipsa odihnei (64,22%), au un grad crescut de anxietate (34,80%) sau chiar de depresie (9,31%).