În fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi, credincioşii prăznuiesc Moșii de Iarnă, participă la Sfânta Liturghie, urmată de Slujba Parastasului pentru cei adormiți și duc ofrande în amintirea lor.
Încă din cele mai vechi timpuri se spune că sufletele rudelor și prietenilor care au trecut de ultimul hotar al vieții pământești vin pe pâmânt şi se „hrănesc“ cu mireasma bucatelor pregătite de cei dragi.
Obiceiul cere ca în această zi să se dea de pomană plăcinte, vin, colivă, colaci, fructe, mâncare caldă, precum şi lumânări aprinse. În unele zone se mai împart plăcinte cu brânză, produse lactate, sarmale, răcituri, piftie, colaci cu miere şi nuci.
Potrivit datinilor creștine, în ziua praznicului se aduc la biserică, spre a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă cu vin. De asemenea, trebuie să fie sfințite vasele cu mâncare sau pachetele cu alimente pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire săracilor din biserică, vecinilor, dar și persoanelor sărmane întâlnite la cimitir ori pe stradă.
Pentru că sufletele morţilor coboară pe pământ, oamenii au obiceiul să ofere de pomană mâncare gătită. „Se spune că cei decedaţi se hrănesc din aburii fierturilor, de aceea este obligatoriu ca măcar un singur fel de mâncare să fie fierbinte”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la muzeul Dunării de Jos din Călărași.
De asemenea, în memoria rudelor și prietenilor care au trecut de ultimul hotar al vieții pământești trebuie să fie îngrijite în permanență mormintelor, iar de la căpătâiul lor să nu lipsească Sfânta Cruce, candela și florile proaspete.
Întrucât ziua Moşilor de Iarnă este cunoscută şi ca Sâmbăta piftiilor, credincioșii mănâncă piftii sau răcituri, iar dacă mai rămân, a doua zi sunt aruncate, pentru a preveni apariţia frigurilor în timpul verii.
„Moşii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morţilor, în număr de şapte, care se vor încheia sugestiv cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor.
În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire”, a explicat părintele Eugen Ramon Ilie, protoiereul Călăraşiului.
Sursa: fanatik.ro
