Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, afirmă că imunitatea dată de vaccinul anti-COVID poate dura şi peste un an, conform estimărilor şi datelor existente în acest moment..
El a adăugat că anticorpii încep să apară la 14 zile de la administrarea primei doze de ser, în cazul vaccinului bazat pe tehnologia ARN mesager, dar beneficiile „nu sunt masive” după doar o doză.
„Avem date deja la circa şase luni (…) ceea ce ne estimează probabil o durată de peste un an al răspunsului imun, posibil şi mai mult. Sunt date care vor veni, sunt în dinamică, această durată de peste un an este doar o estimare, trebuie să subliniez acest lucru, urmează să fie consolidat de date”, a declarat Valeriu Gheorghiţă sâmbătă seară, la Antena 3, potrivit News.ro.
Medicul a precizat că anticorpii încep să apară la aproximativ 14 zile de la prima doză în cazul vaccinului produs pe Pfizer şi Moderna şi la trei săptămâni în cazul serului livrat de AstraZeneca, însă beneficiile „nu sunt masive” după doar o doză.
După administrarea rapelului, răspunsul imunitar apare la 10 zile în cazul serurilor de la Pfizer şi Moderna şi 2 săptămâni pentru vaccinul produs de AstraZeneca.
Valeriu Gheorghiţă a explicat şi care este motivul pentru care România a decis să nu amâne vaccinarea cu a doua a doză a celor care au fost deja imunizaţi.
„Agenţia Europeană a Medicamentului a făcut nişte precizări cât se poate de clare şi anume că nu se recomandă amânarea rapelului şi anume rapelul pentru Pfizer trebuie făcut la trei săptămâni. Practic, cu cât distanţăm rapelul faţă de prima doză, creştem probabilitatea ca persoana respectivă să se infecteze între prima doză şi rapel. Or, ar fi păcat să se întâmple acest lucru, având în vedere că avem o rată mare de acoperire vaccinală pentru lucrătorii din sistemul medical şi social şi cred că este de datoria noastră să asigurăm rapelul tuturor persoanelor care au primit prima doză”, a adăugat Gheorghiţă.
Întrebat dacă acest vaccin va deveni unui sezonier, precum cel gripal, medicul a răspuns: „Este un virus care nu are o variabilitate genetică atât de mare ş nu are o rată de acumulare de mutaţii atât de mare. Virusul gripal îşi cumulează circa 12-14 mutaţi lunar, spre deosebire de acest virus SARS-CoV-2 care îşi acumulează circa două mutaţii lunar”., potrivit ProTV care citează News.ro.
