Pe 7 ianuarie, credincioşii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul, ocazia cu care aproape două milioane de romani, care poartă numele Sfântului Ioan, îşi vor serba onomastica.
Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut şi l-a arătat mulţimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toţi cei patru evanghelişti.
Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Sfântul Ioan, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a spus: “Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus că aşa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan. Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară că fiind Fiul Său.
Locul real al Botezului Mântuitorului este în Iordania. Totuşi, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spaţiu unde creştinii îmbrăcaţi în cămăşi albe lungi, numite “crijme” intra în rău. Orice pelerinaj făcut în Țara Sfântă are un loc de oprire la râul Iordan, care izvorăşte din Munţii Libanului, apoi traversează Marea Galileii şi după un lung şi sinuos traseu se varsă în Marea Moartă.
Unii preoţi îi cufundă de trei ori în apa Iordanului pe credincioşii adulţi, repetând într-un fel botezul făcut de Sfântul Ioan. Preoţii ortodocşi romani spun că botezul este unic, de aceea binecuvântează pelerinii stropindu-i cu apă din Iordan. Aceste ritualuri pot fi văzute în tot anul pe durata pelerinajelor, fără legătură cu Boboteaza.
Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponţiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta şi a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: “Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!”.
Sfântul Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, la un ospăţ de ziua lui, să ceară de la acesta capul lui Ioan Botezătorul ca răsplată. Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul mai includ zămislirea (23 septembrie), naşterea (24 iunie) şi tăierea capului (29 august).
Tradiţia spune că, pe 7 ianuarie, nu se consuma vin roşu, acesta amintind de martirajul Sfântului Ioan. În popor se spune că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor. Se spune că cine nu este vesel în această zi, va fi trist tot restul anului.
Un obicei vechi spune că, de Sfântul Ioan trebuie să ne stropim cu aghiasmă pe faţă, pentru a fi feriţi de boli tot anul. O altă vorbă din bătrâni spune că după aceasta sărbătoarea se botează gerul, adică frigul se mai înmoaie şi începe să se facă mai cald.
În popor există numeroase legende despre Sfântul Ioan Botezătorul. O asemenea legenda îl înfăţişează pe Sfântul Ioan ca pe un singuratic care se refugiază într-o pădure pentru reculegere şi răscumpărarea păcatelor. De aici pleacă uneori, cu crucea în mână, în lume. Aşa s-a întâlnit cu Iisus.
Într-o altă legendă, Dumnezeu îl îndrăgeşte nespus datorită modului extrem de simplu în care-şi făcea rugăciunea şi tocmai de aceea îl alege să-i boteze fiul, anunță Stirileprotv.ro.
În zonele de sud ale României se crede că Sfântul Ioan Botezătorul este unul dintre sfinţii cei mai apropiaţi de Dumnezeu, în timp ce bucovinenii îl considera, alături de Sfântul Neculai, patronul pruncilor, cel ce are grijă ca aceştia să nu moară nebotezaţi.
Sursa: stiripesurse.ro