Autorităţile locale din comuna botoşăneană Pomârla, aflată la graniţa cu Ucraina, au investit într-un sistem revoluţionar de încălzire a şcolilor, folosit mai ales în ţările nordice, cu pompe de căldură care utilizează energia termică a pământului, a apei şi a aerului.
Deşi aparent izolată de lumea civilizată, comuna Pomârla, aflată la peste 50 de kilometri de municipiul Botoşani, se dezvoltă constant. După reabilitarea integrală a şcolilor şi grădiniţelor şi dotarea lor cu aparatură modernă, autorităţile locale au investit într-un sistem de încălzire revoluţionar. Modelul a fost preluat de la ţările nordice, dar şi de la statele civilizate din vestul Europei. Este vorba despre pompe de căldură care folosesc energia termică a pământului şi a apelor subterane, transformând-o în agent termic, ecologic şi extrem de ieftin. Toate şcolile şi grădiniţele din Pomârla beneficiază de acest sistem de încălzire încă de săptămâna trecută, pe baza unui proiect accesat de la începutul anului.
„Atunci mi se părea de domeniul incredibilului”
Edilul din Pomârla, Dumitru Chelaru, spune că a avut această idee de acum două decenii, când nici nu era primar al comunei, după ce a văzut acest sistem în ţările civilizate. „Pe vremea aceea, nici nu vorbeam de centrale termice pe gaz, darămite de aşa ceva. Atunci, mi se părea de domeniul incredibilului. Dar ideea mi-a rămas şi, odată ce m-am implicat în administraţia locală, am studiat sistemul, am făcut rost de finanţare şi, în cele din urmă, am adus echipamente suedeze pentru fiecare şcoală şi grădiniţă”, arată Chelaru. Pentru realizarea instalaţiilor, Primăria Pomârla a accesat un proiect prin PNDL primind 10 milioane de lei noi atunci când încă nimeni nu se gândea că şcolile vor fi închise din cauza pandemiei.
În mod practic, au fost montate echipamente suedeze la fiecare unitate de învăţământ. Acestea constau în foraje, pompe, soft-uri şi instalaţii care preiau energia termică a solului sau a apei şi o amplifică transformând-o în agent termic cu un minimum de consum electric. „Noi avem instalaţii pe principiul apă-apă şi sol-apă. Practic, extragem căldura fie din sol, prin foraje de 100 de metri adâncime, acolo unde temperatura solului este constantă, fie din apele subterane unde apa are 10-11 grade. În comună, avem la 15 metri în sol apă în exces şi o folosim.
Apa sau căldura solului trec prin schimbătorul de căldură şi cu ajutorul unor instalaţii cu glicol, plus aport de energie electrică, oferă căldură ieftină şi ecologică. Acest echipament nu emite noxe, nu are nevoie de niciun fel de autorizare, niciun fel de mentenanţă, în afară de o verificare la doi ani a glicolului care circulă prin instalaţie. Un kilowat electric obţinem 5-6 kw termici. La o clădire de 260 de metri pătraţi necesită o investiţie de 20.000 de euro”, spune primarul din Pomârla. Cea mai ambiţioasă investiţie urmează să fie făcută la liceul din Pomârla, unde vor fi montate două pompe de 60 de kw cu peste 20 de foraje.
Sursa: adevarul
