O botoşăneancă specializată în produse tradiţionale a creat o reţetă inedită care îmbină deliciile bucătărie franţuzeşti cu cele ale bucătăriei româneşti. Mai precis, cu ficatul unei specii de gâşte franţuzeşti dă naştere unui foie gras de Botoşani, unicat în gastronomie. Toată lumea ştie că foie gras este un produs tradiţional franţuzesc, o veritabilă delicatesă a uneia dintre cele mai rafinate bucătării din lume. Acesta se face cu ficat de raţă sau de gâscă. Ei bine, se spune că cel mai bun foie gras se prepară cu ficatul gâştelor din rasa Toulouse, scrie Adevarul.
Doina Berescu, o botoşăneancă pasionat de gastronomia tradiţională, a decis să facă o crescătorie de gâşte franţuzeşti, iar din ficatul lor să facă celebrul foie gras. Nu oricum, ci după o reţetă unică care îmbină reţeta franţuzească cu reteţe tradiţionale din nordul Moldovei pentru prepararea ficatului de gâscă. Practic este un foie gras de Botoşani. Deocamdată, gospodina Doina a făcut reţeta prototip urmând ca aceasta să fie lansată în comerţ.
Doina Berescu este proprietarea unor iazuri din judeţul Botoşani şi are, pe scurt, o fermă piscicolă. A descoperit reţete vechi de prelucrarea peştelui, folosite în general la curţile boiereşti din zona Drăguşeniului, un sat botoşănean. Pasionată de preparatele tradiţionale, dar impresionată şi de rafinamentul bucătăriei franţuzeşti, a decis să folosească ficatul gâştelor franţuzeşti Toulouse, din care se face cel mai bun foie gras, pentru a da naştere unui preparat unic, după o reţetă veche de mai bine de 150 de ani, folosită pentru mesele de sărbătoare ale boierilor de ţară din Botoşani.
În momentul de faţă, botoşăneanca a cumpărat în jur de 30 de gâşte din rasa Toulouse şi le creşte pe malurile iazului de la Drăguşeni. Doina Berescu spune că toate păsările au un certificat care le demonstrează autenticitatea rasei. Gâştele din rasa Toulouse sunt păsări de carne, cu o greutate de până la 15 kilograme, masive. Numai un singur exemplar costă în jur de 150 de euro.
”Este un proiect pilot pe care l-am dezvoltat la Drăguşeni, în jurul iazului din zonă. Am achiziţionat 30 de gâşte din rasa Toulouse, autentic franţuzeşti. Sunt păsări masive iar ficatul lor are un gust aparte, extraordinar fiind deliciul bucătăriei franţuzeşti, mai ales folosit la prepararea renumitului foie gras. Am fost atrasă de ideea aceasta şi am zis să încerc să fac ceva special. Mai ales că avem această suprafaţă cu iarbă din abundenţă în preajma iazului”, spune Doina Berescu.
Ficat de găscă franţuzească pentru reţete boiereşti
Proiectul-pilot al Doinei Berescu presupune folosirea ficatului de găscă din rasa Toulouse, folosit pentru prepararea tradiţionalului foie gras pentru realizarea unui pate unicat. Mai precis, pe baza unor reţete autohtone ale boierilor din zonă, vechi de cel puţin 150 de ani. Aceste delicatesuri de mici nobili de ţară erau servite de obicei în preajma sărbătorilor.
”Noi nu vrem să încercăm să facem o reţetă franţuzească. Asta este specificul lor. Doresc să folosesc ficatul de la aceste gâşte franţuzeşti pentru realizarea unui pate tradiţional, după o reţetă boierească foarte veche, din zona Botoşaniului. Eu sper că va fi un succes”, spune Doina Berescu.
De altfel, reţeta a fost deja încercată urmând să fie şi testată pe piaţă. În orice caz, sunt deja cereri din ţară pentru acest pate românesc cu ficat de gâscă franţuzească, pe scurt foie gras de Botoşani.
”Toate operaţiunile pentru preparea acestui pate sunt manuale şi tradiţionale. Până şi curăţatul penelor de pe gâscă se realizează manual. Încercăm să găsim o formulă de conservare pentru o perioadă rezonabilă având în vedere că este un produs care de regulă se serveşte proaspăt. Avem deja solicitări de la Cluj”, spune botoşăneanca.
Dacă proiectul se va dovedi un succes, la Drăguşeni, ferma de gâşte franţuzeşti va căpăta amploare, urmând să fie asigurată şi reproducerea păsărilor la nivel local, dar şi înfiinţarea unei linii de producţie, mai ales pentru curăţarea penelor, o activitate anevoiasă.
Gâşte hrănite cu mâncare pentru peşti
Deşi pentru foie gras, gâştele trec printr-un proces de îndopare, Doina Berescu spune că nu va respecta această practică. Foloseşte însă o reţetă alimentară inedită. Gâştele pasc iarba grasă din jurul iazului, apoi primesc o porţie sănătoasă de hrană pentru peştii din crescătorie – adică un cocktail foarte hrănitor care duce la îngrăşarea naturală a păsărilor.
”Ele păşunează în zonă şi mai apoi primesc o porţie zadravănă din ceea ce se pregăteşte pentru hrănirea peştelui. Adică un amestec de porumb, grâu şi şrot de cânepă”, precizează Doina Berescu.
