Peste 10% dintre copiii născuţi în judeţul Botoşani vin pe lume înainte de termen. Cauzele acestui fenomen par mai degrabă de Evul Mediu decât de secolul XXI. Între acestea, sărăcia, abuzul în familie sau lipsa de cultură sanitară, scrie Adevarul.
Mulţi copii rămân cu sechele sau au probleme medicale de durată. Conform statisticilor oficiale ale Secţiei de Obstetrică şi Ginecologie, în judeţul Botoşani, unu din zece copii sunt născuţi prematur. Dintre aceştia, în jur de 40% ajung la Terapie Intensivă, având o greutate mai mică de 1.500 de grame. Practic, dintr-un număr de 2.114 bebeluşi născuţi anul acesta, în jur de 210 au venit pe lume înainte de termen, cu dimensiuni şi greutate sub medie.
Cel mai mic a fost un băieţel de 1.100 de grame şi numai 38 de centimentri, care a reuşit să supravieţuiască datorită efortilor imense ale medicilor. Din cauza prematurităţii, mulţi dintre aceşti copii dezvoltă o serie de probleme de sănătate, iar numărul lor este în creştere în ultimii zece ani, după cum spun specialiştii. Motivele din spatele acestor statistici îngrijorătoare sunt de-a dreptul incredibile pentru secolul XXI. La Botoşani, cauzele principale ale numărului mare de bebeluşi născuţi prematur sunt sărăcia, abuzul în familie şi lipsa de cultură sanitară.
„Situaţia economică este un factor principal” În condiţiile în care Botoşani este un judeţ preponderent rural, iar cei mai mulţi săteni sunt oameni cu venituri mici, care trăiesc din munca pământului şi creşterea animalelor, foarte puţini îşi permit să meargă la controlul medical periodic. Trebuie adăugate aici infrastructura deficitară şi serviciile sanitare lipsă în multe zone din judeţ. Aceste neajunsuri se reflectă în traiul de zi cu zi al oamenilor, iar medicii neonatologi spun că situaţia economică şi problemele sociale ale oamenilor de la ţară, în special, duc la creşterea numărului de naşteri premature.
„Sunt sute de cauze, inclusiv că mama este prea tânără sau prea în vârstă. Sunt cauze care ţin de mamă, sunt cauze care ţin de copil, sunt cauze care ţin de mediu sau factori medicamentoşi. Problemele sociale reprezintă o componentă foarte importantă în judeţul Botoşani. De fapt, situaţia economică a judeţului este un factor principal de creştere a prematurităţii. Statisticile arată că 10% dintre copiii născuţi sunt prematuri. În aceste statistici sunt prinşi copiii sub 2.500 de grame. Dar mai sunt copii prematuri de peste 2.500 de grame care nu intră în statistici. Şi ei sunt prematuri şi au aceleaşi probleme. În condiţiile acestea, putem spune că media este chiar mai mare”, a declarat pentru „Adevărul” Carmen Zaboloteanu, medic şef la Secţia de Neonatologie a Maternităţii din Botoşani.
Sărace, muncite şi abuzate
Medicii spun că din cauza sărăciei multe femei, mai ales cele din mediul rural, nu monitorizează sarcina, unele chiar niciodată. Iar acest lucru contribuie la apariţia naşterilor premature.
„De exemplu, o femeie cu o infecţie intrauterină, dacă vine la medic, o descoperi, o tratezi şi atunci am rezolvat problema. Dacă nu vine la medic, nu o descoperi şi atunci lucrurile se pot agrava. Nu este o rea intenţie a acestor femei, pur şi simplu le este greu să ajungă la un consult medical, au probleme financiare. Se duc eventual la medicul de familie, care le trimite mai departe, la un specialist aflat la câţiva zeci de kilometri şi apar costurile pe care nu şi le permit. Este un cerc vicios”, adaugă Carmen Zaboloteanu.
Mai mult decât atât, aceste femei însărcinate, deşi ar trebui să se cruţe, ajung să muncească din greu, pentru a întreţine gospodăria, până când nasc.
„Gândiţi-vă că are acasă încă 2-3 copii care depind de ea, plus o gospodărie care-i asigură supravieţuirea. Să-i spui să stea în repaus este imposibil”, adaugă neonatologul.
La toate acestea, spun specialiştii în asistenţă socială, se adaugă abuzurile sau mediul familial precar din care provin gravidele. Pe lângă sărăcie, acestea uneori sunt abuzate de parteneri consumatori de alcool sau pur şi simplu sunt slab alimentate. Ttoate aceste lucruri duc la naşteri premature.
„Din păcate, factorii economici sunt coroboraţi cu factorii sociali, psiho-emoţionali, familiali în care trăieşte femeia gravidă. Dacă ea locuieşte într-o familie în care nu se simte securizată, încurajată, în care există un partener consumator de alcool, în care nu are venituri minime care să-i asigure alimentaţia necesară pentru perioada sarcinii, cu siguranţă că există riscul unei naşteri premature, a unui copil cu probleme de sănătate”, spune şi Felicia Mihai, şef complex de servicii comunitare din cadrul DGASPC Botoşani.
