Botoșani, judeţul din România cu 400 de kilometri de şosele din pământ. Are printre cele mai proaste drumuri din ţară

La sărăcia care bântuie mai toate cotloanele lumii rurale botoşănene a contribuit în primul rând lipsa de interes a autorităţilor, mai ales cele centrale, pentru finanţarea dezvoltării acestui colţ de ţară. Iar cel mai bun exemplu în acest sens este infrastructura rutieră catastrofală a Botoşaniului. Drumurile proaste ţin efectiv în izolare judeţul, dar şi comunităţi întregi. Din cauza infrastructurii nici investitorii nu se înghesuie iar transporturile au de suferit către vămile cu Ucraina şi Republica Moldova. Conform datelor statistice Botoşaniul este unul dintre judeţele cu cea mai proastă infrastructură rutieră, un teritoriu pe unde nici nu şofer nu şi-ar dori să conducă.

Statisticile privind situaţia judeţului Botoşani din punct de vedere al infrastructurii rutiere sunt mai mult decât grăitoare. Botoşaniul are în jur de 2500 de kilometri de drumuri, de diferite categorii. Cele mai numeroase sunt drumurile comunale.

Mai precis reprezintă undeva la 60% din totalul infrastructurii rutiere a judeţului. Partea tristă este că majoritatea drumurilor comunale sunt neasfaltate. Mai puţin de jumătatea dintre acestea sunt pietruite la anumite intervale, mai ales în preajma campaniilor electorale. Cele mai multe drumuri comunale sunt însă din pământ, şosele pentru căruţe în cel mai bun caz.

Conform unei statistici naţionale din anul 2018, Botoşaniul se afla în topul judeţelor cu drumuri de pământ. Mai precis, avea 423 de kilometri de şleauri. Situaţia s-a mai îmbunătăţit, statistic, după asaltarea drumului naţional de pământ de la Rădăuţi Prut la Manoleasa. Asta înseamnă că numărul kilometrilor de şosele făcute efectiv din pământ a scăzut undeva sunt 400 dar tot se menţine la un nivel incredibil pentru anul 2020. Majoritatea comunelor au un număr impresionat de uliţe catalogate drept drumuri comunale şi care la prima ploaie de toamnă devine adevărate mlaştini, prin care nici măcar pietonii cu cizme de cauciuc nu se avântă. Practic, preferă şanţurile decât drumul nămolos. Ţinutul gropilor din asfalt Din procentul de 40% reprezentat de şosele asfaltate, în jur de 15% sunt greu practicabile. Efectiv sunt pline de gropi. Pe tronsonul Blândeşti-Suliţa-Dracşani, de exemplu, drumul judeţean, statistic asfaltat, este o adevărată castastrofă. Sunt zone cu gropi din metru în metru, fără ca şoferii să le poată evita. Din restul de drumuri asfaltate, alte în jur de 30 de procente sunt reprezentate de drumuri practicabile dar destul de proaste. Cea mai dificilă situaţie este pe aşa zisul drum strategic, peste 60-65 de kilometri plini de gropi şi hârtoape. „Eu merg des prin tot judeţul. Este o adevărată bătaie de joc. Sunt zone unde mergi numai din groapă în groapă. Aici suntem la Suliţa, uitaţi-vă dacă este normal acest drum în 2020”, spune un botoşănean care asigură servicii în tot judeţul. Multe dintre aceste drumuri au un strat subţire de asfalt care se degradează în scurt. Şi asta în condiţiile în care pe aceste şosele circulă şi maşini de mare tonaj.