În Muzeul de Arheologie de la Săveni se află unul dintre cele mai interesante exponante din Moldova. Este vorba despre scheletul, complet, unei tinere de 17 ani care a trăit acum aproximativ 1600 de ani pe teritoriul de astăzi al judeţului Botoşani. Cercetătorii au poreclit-o „Măriuţa“. Muzeul de Arheologie de la Săveni este cu siguranţă cel mai nordic muzeu de istorie de pe teritoriul României. Deşi mic şi puţin cunoscut în restul ţării, expoziţia acestui muzeu găzduieşte adevărate comori arheologice, scrie Adevarul.
Una dintre acestea este un schelet complet al unei tinere care a trăit acum 1600 de ani pe teritoriul de astăzi la Botoşaniului. Scheletul se află in situ, adică prezentat vizitatorilor exact aşa cum a fost descoperit într-un cimitir de secol IV d Hr, în anii 60. De atunci şi până acum scheletul tinerei a reprezentat o sursă de fascinaţie atât pentru vizitatori cât şi pentru specialişti, fiind cercetată în repetate rânduri.
Scheltul tinerei a fost găsit în anii 60 în necropolele de la Hăneşti, o comună din judeţul Botoşani, situată în apropiere de Săveni. Această zonă a fost locuită începând cu neoliticul, adică încă de acum 6000 de ani. Aici au fost descoperite numeroase morminte. În unele a fost practicată incineraţia, cu oseminte depuse în vase ritualice, în altele inhumaţia, în gropi rectangulare. Majoritatea mormintelor se aflau pe malurile cursurilor de apă din zonă, fiind întâlnite şi movile funerare numite tumuli specifice unor triburi de călăreţi războinici de origine iraniană numiţi sarmaţi. Mai ales în secolele III-VII d Hr, aşa cum o arată şi mormintele, în această zonă au locuit fie împreună, fie în comunităţi apropiate neamuri şi triburi diferite, daci, sarmaţi, goţi.
Printre mormintele de secol IV d Hr, a fost făcută o descoperire fabuloasă. Mai precis este vorba de un schelet complet, inhumat într-o groapă rectangulară, cu un inventar destul de bogat, pentru aceea perioadă. În anii ’60, scheletul a fost pur şi simplu luat de pe şantierul arheologic şi adus la Muzeul din Săveni. A fost depus într-o raclă din sticlă, in situ, exact cum a fost descoperit, inclusiv cu inventarul din groapă. Scheletul a fost cercetat în repetate rânduri şi s-a ajuns la concluzia că sunt rămăşiţele unei adolescente de 16-17 ani. Avea o înălţime de aproximativ 1.50 metri şi părea, cel puţin la prima vedere, destul de sănătoasă. Dentiţia acesteia, aşa cum au remarcat şi muzeografii, este impresionantă.
”Osatura este foarte bine păstrată. Nu prezintă urme de lovituri vizibile. A fost studiată de-a lungul timpului. Craniul indică nişte trăsături regulate fine şi o dantură de invidiat. Probabil a fost foarte frumoasă“, spune Emil Caranica, muzeograf. Nu se ştie deocamdată cauza morţii, deşi se vehiculează tot felul de supoziţii. Unii spun că ar fi fost sacrificată în cadrul unui ritual, alţii că ar fi fost doborâtă de o boală sau ucisă în timpul unui conflict armat, între diferitele populaţii care-şi disputau zona. În orice caz, cercetările ulterioare ar putea face lumină în acest caz. Muzeografii au poreclit-o ”Măriuţa” şi cred că a avut un statut aparte, mai ales datorită inventarului. A fost înconjurată de ofrande şi avea probabil un veşmânt scump susţinut de două fibule de bronz, care s-au păstrat până astăzi.
Specialiştii arată că ”Măriuţa” a fost descoperită în arealul unei civilizaţii cu o largă răspândire pe teritoriul României, mai ales Moldova, şi în special judeţul Botoşani. Este vorba despre cultura Sântana de Mureş Cerneahov, o cultură de sinteză, creaţie în general a mai multor populaţii. În acest melanj cultural şi etnic specific culturii Sântana de Mureş Cerneahov ar fi intrat inclusiv daci, germanici şi chiar iranieni, prin intermediul triburilor sarmatice. În necropolele de la Hăneşti această diversitate a culturii Sântana de Mureş Cerneahov este dovedită şi de tipurile de ritualuri funerare, de la incineraţie la inhumaţie şi până la depuneri în morminte tumulare, specifice războinicilor de stepă. Nu se ştie cu exactitate cărei populaţii a aparţiunut Măriuţa, dar cu siguranţă este una dintre cele mai bine conservate schelete aparţinând acestei culturi, de pe teritoriul Moldovei. Poate fi admirată oricând la muzeul din Săveni.
