Analiza motivării judecătorilor care au dispus liberarea unui alt deținut periculos relevă ambiguitatea procedurilor de recompensare a deținuților, lipsa oricărui control privind acordarea acestor recompense și lipsa unei verificări privind cazierul penal al celui analizat. Astfel, un individ, care a fost condamnat pentru trei crime pe viață, a fost eliberat după 26 de ani deși a mai primit în detenție o pedeapsă de 15 ani pentru trafic de droguri, pedeapsă contopită cu prima condamnare, scrie justnews.ro
În iunie 2018, Judecătoria Găești îl elibera pe Adrian Stroe, cel supranumit „taximetristul morții”. În 1992 a sugrumat trei tinere, cliente care se urcau în taxiul său. După ce le sugruma, le lua bijuteriile și bunurile și arunca cadavrele. O victimă a fost incendiată pentru a nu fi recunoscută. A fost eliberat după 26 de ani de detenție, deși era condamnat pe viață. Nu a contat că în 2012, aflat în spatele gratiilor, a mai primit o pedepsă de 15 ani pentru trafic de heroină. Pedepsele s-au contopit și în urmă cu doi ani Adrian Stroe a fost pus în libertate.
Avocatul său a susținut că „petentul-condamnat se afla la a 12-a analiză, iar pe perioada executării pedepsei a manifestat un comportament bun, s-a implicat activ în domeniul reintegrare socială, a participat la programe și activități de educație și asistență psihosocială, în vederea dezvoltării de comportamente prosociale, a fost recompensat de 77 ori, a dobândit deprinderi din muncă prin participarea la activități lucrative, de unde a obținut 76 de zile câștig”, se arată în motivarea Judecătoriei Găești.
Reabilitare târzie
În ultima parte a pedepsei, Stroe și-a pregătit eliberarea, fiind preocupat de participarea la diverse programe pentru a fi punctat pozitiv în fața Comisiei penitenciarului. „În domeniul educațional, petentul a participat constant și activ la 16 programe, precum și la numeroase activități semi-structurate (concursuri tematice, dezbateri, recenzii de carte, creație literară, cenaclu literar, redactare reviste, artizanat, pictură, teatru, consiliere educațională, activități sportive și moral religioase).
În urma evaluării psihologice s-a stabilit faptul că, la momentul analizei, acesta este stabil psiho-comportamental, nu prezintă manifestări dez-adaptative. Psihologul unității a observat că, de la ultima sancțiune din anul 2014, persoana privată de libertate a avut o evoluție pozitivă implicându-se activ în activitățile socio-educative. A participat la stagii de practică, la activități psihologice și la Programul de autocunoaștere și dezvoltare personală. În domeniul social, petentul a participat la programele „Pregătire pentru liberare”, „Program de prevenire a recidivei” și „Programul de prevenție primară a violenței domestice”. A luat parte și la 5 activități organizate în baza proiectului de activitate”, se mai arată în motivare.
Sistem de credite defectuos
Toate aceste activități sunt contestate de Sorin Dumitrașcu, președintele Federației Sindicatelor din ANP. „Sunt o serie de disfuncționalități care trebuie remediate. Vorbesc de sistemul de credite, care-i scoate pe unii eroi, cum ar fi Borcea, eroul reeducării, cu judecătorul delegat care face opinie separată dar poți să treci peste opinia lui. Ce face hoțul? În ultima perioadă înainte să plece, se face cuminte să-și ia creditele, efectiv participă la toate activitățile. Se duce și bate din palme, câștigă 4 sau 5 credite și și-a scos o sancțiune disciplinară. Simpla prezență în sală îi asigură creditele. Nu se mai poate așa”, ne-a declarat Sorin Dumitrașcu.
O altă problemă a Administrației Naționale a Penitenciarelor o reprezintă lipsa de transparență. Într-un răspuns transmis mass-media, ANP spune că nu reprezintă informație publică câte zile a câștigat un criminal în serie ca urmare a recursului compensatoriu promovat de fostul ministru Tudorel Toader. Este vorba despre Ion Turnagiu, autor a 5 omoruri, eliberat anul trecut și care a incendiat o fată de 17 ani în urmă cu 3 săptămâni.
Din nou, despre drepturile deținuților
Astfel, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) invocă faptul că datele din dosarul criminalului care a stat închis 26 de ani reprezintă date personale și pot fi consultate numai cu acordul celui în cauză. „Informațiile cu privire la datele personale, în speță orice informație privind o persoană fizică identificată sau identificabilă, se exceptează de la accesul liber al cetățenilor”, se arată în răspunsul ANP.
Mai mult, conducerea administrației penitenciarelor, susține că numărul de zile câștigate grație recursului compensatoriu de către Ion Turnagiu este o informație nepublică deoarece doar „organele abilitate” au posibilitatea de a cere aceste date. „Informațiile care privesc parcursul executării unei pedepse privative de libertate de către o persoană identificată fac parte din dosarul de penitenciar, documentar ce poate fi consultat, cu excepția situațiilor în care acesta este solicitat de organele abilitate potrivit legii, numai cu acordul persoanei condamnate”, se arată în adresa semnată de inspectorul de poliție penitenciară Ionela Alexandra Chițan.
„Avem aceeași problemă cu cei din ANP. Ne-au trimis 60 de file cu nume de deținuți anonimizate. 60 de file cu tabele șterse cu negru. Este un abuz, interpretează cum vor ei GDPR-ul”, ne-a mai relatat Sorin Dumitrașcu.
