În judeţul Botoşani, conform datelor statistice, sunt în jur de 46.000 de şcolari şi preşcolari. Dintre aceştia, elevii de ciclu primar, gimnazial şi liceal conform unui ordin al ministrului Învăţământului ar trebuie să participe la cursuri online, cu profesorii, până la reluarea anului şcolar în formulă clasică. Ordinele reprezentanţilor Guvernului sunt însă o piatră grea de încercare pentru elevii botoşăneni. Cel puţin pentru o parte dintre aceştia, majoritatea din mediul rural. Conform datelor oferite de Inspectoratul Şcolar Judeţean, aproximativ 20 % dintre aceştia, adică 11.000 de elevi, nu vor putea participa la cursurile online, iar principalul motiv îl reprezintă sărăcia, scrie Adevarul. Nu au bani de calculatoare, telefoane performante sau abonamente la internet, iar unii dintre ei nu beneficiază nici măcar de curent electric.
Mulţi părinţi dar şi o parte a profesorilor şi învăţătorilor din judeţ spun că este o măsură care va împărţi clar elevii între săraci şi bogaţi, între cei care pot participa la cursuri şi cei condamnaţi la lipsă de acces la educaţie. Culmea, în situaţia de a rămâne în urmă cu materia şi de a nu avea acces la educaţie sunt şi elevi premianţi, dar prea săraci să poate participa la cursuri online.
Un număr însemnat de elevi din zonele sărace, în special din mediul rural, vor fi privaţi de educaţie după noile reglementări privind învăţământul online. Mii de copii din judeţul Botoşani nu au calculatoare, telefoane sau tablete pentru a putea participa la ore, unii dintre ei, nici măcar curent electric acasă.
Ioan Alexa este pălimar la biserica din satul Iacobeni, comuna Dângeni, judeţul Botoşani. Are patru copii, trei băieţi şi o fată. Ioan este singurul întreţinător al familiei, cu puţinii bănuţi pe care-i câştigă la biserică, dar şi acolo pe unde mai poate lucra. Pentru el, vestea orelor online a căzut ca un fulger.
„Eu singur aduc bani în casă, plus alocaţiile copiilor. Am şi o rată de 500 de lei pe lună fiindcă mi-a distrus furtuna casa şi a trebuit să o refac. De unde bani să le cumpăr telefoane performante sau calculatoare?”, spune bărbatul.
Copiii sunt silitori la învăţătură şi, deşi foarte săraci, visează să ajungă oameni cu slujbe respectabile. Aris vrea să fie profesor de istorie, Ştefan pompier. Cel mai afectat este însă Sebi, băiatul cel mai mare, în vârstă de 15 ani. A avut şi probleme de sănătate dar asta nu l-a împiedicat să înveţe pentru a deveni cineva şi mai ales pentru a-şi ajuta părinţii. Sebi vrea să devină medic. Acum simte că toată munca sa se va duce pe apa sâmbetei. Fără calculator, fără acces la internet, va rămâne în urmă cu lecţiile, iar visul său devine aproape imposibil.
”Copiii învaţă bine şi mi se rupe inima. Este nedrept, dar ce putem face? Nu am bani să le cumpăr calculator. Nu ştiu cum am să fac”, spune Ioan Alexa.
Denisa Gherasim, o copilă de clasa a V-a, din localitatea Cucorăni, premiantă în fiecare an, se află într-o situaţie asemănătoare. Nu are conexiune la internet şi nu va putea participa la cursurile online. Ajutaţi de Asociaţia „Grup Civic“, din Botoşani, ca să beneficieze de curent electric, dar şi de cele necesare unui trai cât de cât decent, părinţii însă nu au reuşit încă, din cauza situaţiei materiale să asigure o conexiune la internet.
”Încă nu avem internet pentru fată. O să fac toate eforturile, nu se poate, fata este premiantă”, spune cu amărăciune capul familiei.
Directorii de şcoli recunosc că este o situaţie grea şi ingrată. De exemplu, numai la Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu” din Flămânzi sunt 116 elevi care nu pot participa la orele online din motive diverse.
”Sunt 116 elevi care fie nu au semnal în zona în care locuiesc, fie nu-şi permit să achiziţioneze un dispozitiv necesar desfăşurării orelor”, spune Augustina Fegher, director al liceului.
În această zonă se află şi elevi, precum cei din cătunul Balta Roşie, care nu au nici măcar curent electric acasă. Profesorii şi directorii de şcoli spun că singura şansă este ca după reluarea cursurilor în formă clasică, cei care nu au putut participa la orele online să fie incluşi într-un program de învăţământ diferenţiat.
”La revenirea la cursuri, vom lucra diferenţiat cu aceşti copii, pe cât posibil. Este o situaţie specială şi trebuie să încercăm să ne acomodăm”, adaugă Augustina Fegher.
Sunt profesori şi învăţători care spun că, în special, cei săraci din mediul rural vor pierde şi mai mult pasul şi se vor adânci şi mai mult în pauperitate şi lipsă de perspectivă.
”Acum se vor pierde nişte copii! Este clar, cei care au o situaţie bună, cei care au părinţi să-i ajute vor progresa. Dar vor fi foarte mulţi copiii amărâţi care nu vor avea şanse prea mari să se ridice”, spune Florentina Dănilă, profesor pentru învăţământul primar.
Totodată, profesorul botoşănean spune că mulţi copii vor ajunge în situaţia în care nu vor avea cum să înveţe în acelaşi timp. Mai ales acolo unde sunt doi-trei copii şi un singur dispozitiv, fie că este vorba despre telefon sau calculator.
”Păi dacă ăia doi trei copii au în acelaşi timp ore online care stă pe telefon, cui îi acorzi prioritate? Apar discuţii între copii, unul se simte frustrat, altul începe să plângă. Şi părintele nu are bani acum să cumpere calculator, că un calculator nu costă doi-trei lei.”,adaugă Florentina Dănilă.
Totodată, profesorul botoşănean spune că vor exista repercursiuni pe termen lung, din cauza decalajelor apărute între elevi, dar şi a lipsurilor în educaţie ale celor nevoiaşi.
”Vom rămâne în continuare un popor cu mulţi oameni slab pregătiţi. Şi acolo unde nu există educaţie nu va exista nici progres”, precizează Florentina Dănilă.
Singura soluţie, potrivit aceluiaşi cadru didactic, ar fi întoarcerea la ore începând cu 1 iunie.
”Dacă s-ar putea relua învăţământul obişnuit de la 1 iunie şi să meargă până la 1 iulie, nu ar fi nicio nenorocire. Nu cred că este foarte mult. Se poate face o zi da, o zi nu, poate pe grupuri mici de copii. Tocmai pentru a da o şansă celor care nu au putut participa la acele cursuri online. Noi tot vorbim de ceea ce au alţii în străinătate, în vestul Europei, dar haideţi să ne uităm ce condiţii materiale au ei şi ce condiţii avem noi.”, conchide Dănilă.
