Un magistrat de la Curtea de Apel Bacău a deschis un proces la Iaşi Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi le cere colegilor să anuleze parţial ordonanţa ce interzice slujbele religioase. „Pe parcursul istoriei poporului român, s-au consemnat mai multe epidemii de holeră, ciumă sau alte boli contagioase, dar nicăieri în istorie nu există consemnată o măsură de întrerupere a slujbelor bisericeşti în perioada Paştilor“, e unul dintre argumentele magistratului, scrie Ziarul de Iasi.
Ioan Petrescu are 53 de ani şi a devenit judecător în 2008, anterior fiind consilier juridic în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Bacău. Zilele trecute, Petrescu a deschis un proces împotriva MAI prin care cere anularea parţială a unui articol referitor la interzicerea adunărilor publice, pe timpul perioadei de urgenţă.
Nemulţumirea lui Petrescu este legată explicit de articolul 2 al primei ordonanţe militare, pe care judecătorul vrea să o modifice, în sensul anulării din articol a termenului „religioase“, a sintagmei „fără accesul publicului“ şi a expresiei „la care pot participa maximum opt persoane“.
Dacă judecătorii de la Curtea de Apel Iaşi vor admite acţiunea colegului lor de la Bacău, efectul direct ar fi permiterea organizării evenimentelor religioase, în condiţiile în care toate celelalte tipuri de adunări publice sunt interzise în această perioadă.
Argumentele judecătorului
În cererea adresată Curţii de Apel, consultată de „Ziarul de Iaşi“, judecătorul susţine că ordonanţa militară nr. 1 încalcă articolul din Constituţie care prevede că „libertatea credinţelor religioase nu poate fi îngrădită sub nicio formă“. „Cum prin interzicerea accesului publicului – în speţă a credincioşilor – la serviciu religios care are loc în biserică fără ca Decretul de instituire a stării de asediu să prevadă măcar o restrângere a libertăţii conştiinţei, dispoziţiile atacate au fost emise cu exces de putere deoarece, pe de o parte, pârâtul a încălcat limita componentei proprii în punerea în aplicare a respectivului Decret, dar şi libertatea fundamentală a conştiinţei cetăţenilor români credincioşi ortodocşi“, arată Petrescu. El mai spune că ordonanţa MAI restrânge libertatea de conştiinţă într-un mod disproporţionat, atingând astfel libertatea de credinţă religioasă. „Contrar acestor limite ale restrângerii, dispoziţiile a căror anulare o solicit suprimă componenta exterioară a dreptului de libertate religioasă – manifestarea publică a credinţei prin participarea la slujbele religioase în lăcaşul de cult, componentă în lipsa căreia componenta internă devine iluzorie, deci libertatea de credinţă religioasă devine practic inexistentă întrucât, pentru credincioşii sănătoşi este interzis actul esenţial al comuniunii cu Divinitatea – în persoana Fiului lui Dumnezeu Iisus Hristos – şi anume împărtăşania cu trupul şi sângele Domnului, măsură fără precedent în istoria României“, argumentează judecătorul de la Bacău. Bărbatul mai arată că „obligarea poporului credincios (numit în ordonanţă public) să rămână acasă, în timp ce preotul slujeşte liturghia, goleşte de sens actul liturgic în sine şi reprezintă o ingerinţă nepermisă a statului în rânduiala liturgică a Bisericii Ortodoxe“.
Marea nemulţumire, slujba de Înviere
Judecătorul din Bacău vorbeşte în acţiunea sa şi despre limitarea la opt a numărului de persoane care pot participa la serviciile religioase. El spune că această dispoziţie este discriminatorie şi nu ţine cont de evenimente precum înmormântările unor persoane care au multe rude. „În atare situaţie, cine şi cum decide care dintre fii, nepoţi, soţi, părinţi participă la acest eveniment irepetabil, încărcat de o mare emoţie sufletească?“, se întreabă judecătorul. El mai scrie în acţiune că ordonanţa nu le permite credincioşilor să participe la slujba de Înviere. „Interdicţia aplicată creştinilor de a veni în noaptea de Înviere la biserică, care e, simbolic, mormântul gol al Mântuitorului, face ca preoţii slujitori să nu transmită mesajul Învierii nimănui, iar Învierea însăşi să nu se adreseze nimănui, ceea ce este inadmisibil. Pe parcursul istoriei poporului român, s-au consemnat mai multe epidemii de holeră, ciumă sau alte boli contagioase, dar nicăieri în istorie nu există consemnată o măsură de întrerupere a slujbelor bisericeşti în perioada Paştilor“, arată judecătorul.
