Aurelian Giosan a fost condamnat la închisoare pe viaţă în decembrie 2018, la capătul unui proces de trei ani în care nu a recunoscut fapta. Tânărul de 26 de ani este cel care, în 2015, a şocat opinia publică după ce a înjunghiat doi studenţi într-un cămin al Universităţii „Al.I. Cuza“ din Iaşi, scrie Ziarul de Iasi. Unul dintre ei a murit atunci, iar celălalt a fost salvat in extremis de medici. După o perioadă petrecută în închisoarea ieşeană, asasinul a fost mutat în Penitenciarul Mărgineni, judeţul Dâmboviţa. Acolo şi-a desărvârşit o îndelentnicire pe care şi-o cultivase încă de la Iaşi. Cea de procesoman. Numele lui Aurelian George Giosan figurează în peste 200 de dosare care sunt înregistrate, în prezent, pe rolul instanţelor române. Majoritatea sunt „contestaţii la executare“, adică acele acţiuni în care o condamnare este supusă, din varii motive, judecăţii unui magistrat.
Întâlnire în instanţă
Cele mai multe procese pe rol sau proaspăt soluţionate deschise ca urmare a unor cereri înaintate de Giosan sunt cele de pe rolul instanţelor din Dâmboviţa. În unele contestaţii la executare depuse de Giosan, figurează şi alţi deţinuţi, cu care acesta se întâlneşte astfel în sala de judecată. Schema lui Giosan este aproape identică. Deschide procese şi, când este citat în instanţă, spune că îşi retrage cererea. Acţiunea îi este, astfel, respinsă, însă, pentru ca sfidarea să fie supremă, individul contestă soluţia şi procesul se reia la instranţa de control judiciar, unde Giosan îşi retrage din nou cererea. Procedul, oricât ar părea de absurd, este legal, ne-a explicat un judecător, deoarece fiecare petent are dreptul la contestaţie, conform legislaţiei penale. În ultimele săptămâni, Giosan a chemat în contestaţiile sale la executare şi o tânără pe nume Cerasela Nica. Aceasta este închisă într-un penitenciar din Ploieşti, însă în procesele pe care le-am identificat a refuzat să îşi însuşească acţiunile făcute în numele ei şi să se întâlnească cu Giosan în sala de judecată. Metoda substituirii de persoană este cunoscută şi ea în rândul deţinuţilor, mulţi invocând, odată aduşi la instanţă, că nu ei au deschis procesul, ci alte persoane au făcut-o în locul lor. În felul acesta, nu pot fi amendaţi judiciar.
