Dacă în municipiul Botoşani pandemia de Covid-19 a băgat frica în oameni, în satele aflate la nici 20 de kilometri distanţă viaţa curge la fel ca înainte, iar sătenii nu-şi bat capul cu noul virus. Spun că se imunizează cu usturoi, ceapă şi rachiu, scrie Adevarul.
Străzile din municipiul Botoşani sunt pustii, iar orăşenii nevoiţi să iasă din case sunt blindaţi cu mănuşi şi măşti sanitare. La 15-20 de kilometri depărtare, în sate precum Roşiori, Mănăstireni sau Soroceni, dar şi în alte localităţi rurale, până către malurile Prutului, oamenii se bucură de primăvară. Umblă pe uliţe cu treburi, sunt agrenaţi în muncile câmpului şi parcă nici nu ar fi auzit de coronavirus. De măşti sau alte metode de protecţie nici nu poate fi vorba. Singura supărare a unor ţărani din satele judeţului este că toate crâşmele s-au închis. În rest, treburile merg ca pe roate, ne mărturiseşte un sătean.
„Da’ de ce să-mi fie frică? Dacă nu vine vreun virusat pe aici, n-are ce să se întâmple. Afară vine căldura, avem treabă, totul merge bine. Nu avem teamă. Mai o rugăciune, mai mâncărică de post şi totul o să fie bine“, spune omul din Mănăstireni, comuna Unţeni.
În plină pandemie de COVID-19, în satul Mănăstireni, comuna Unţeni, timpul parcă a stat în loc. Uliţele sunt liniştite şi pe alocuri pustii. Şi nu fiindcă oamenii ar fi speriaţi şi ar sta izolaţi în case, ci pentru că cei mai mulţi au treabă pe la grajduri, prin grădinile din spatele casei sau pe ogoare. Câte o căruţă trece pe uliţele prăfuite ducând saci la moară sau oameni de la câmp acasă. Nea Toader are 50 de ani, s-a întors acasă de la câmp, cu o căruţă plină de vecini veniţi să-l ajute la treabă. Unii miros a băutură şi sunt foarte veseli. Nea Toader a auzit de coronavirus, ca şi vecinii săi, dar spun că nu le este teamă.
„Sunt boli mai periculoase ca nenorocirea asta. Am avut un văr care s-a curăţat de cancer. Aia-i periculoasă, nu asta. Mie nu-mi este teamă. Poate la oraş să le fie, da’ aici oamenii au atâtea pe cap, că tot una le este, cu un virus în plus sau în minus. Sunt care nu au după ce bea apă. Ăluia îi mai este frică de ceva? Eu, bogdaproste, am de toate aici, am şi multă treabă, nu am timp de coronavirus sau de orice altceva“, ne spune omul.
Ba chiar ne îmbie cu o bucată de slănină şi ceva brânză de casă. La câţiva kilometri depărtare, în satul Roşiori, domneşte aceeaşi relaxare. Puţini oameni trec pe uliţe, restul în grădini, sapă, plivesc, plantează. Petrică Mitrofan curăţă grădina. A auzit pe la televizor de epidemie, de restricţii, dar nu le vede rostul, cel puţin la ţară.
„Oamenii au trecut prin altele şi mai rele. Mai ales la ţară. Secetă, inundaţii. Aici nu ne protejăm, că nu avem de ce. Oamenii sunt mai îndepărtaţi unii de alţii. Au treabă în perioada asta, nu se prea adună. Poate doar la biserică. Nu-mi fac griji“, spune bărbatul.
La două case depărtare, un alt bărbat de 60 de ani sapă, după gard. Întrebat de coronavirus, ridică din umeri. Ştie de epidemie, dar nu se teme. Cât despre protecţie, săteanul spune că la ţară nu există aşa ceva.
„Nu-i nimeni din Italia pe aici. Nu mă tem. Măşti, oamenii de la ţară nu au de unde. Poate ăştia mai bogaţi, care-s femieri, care poate sunt profesori sau mai ştiu eu ce, mai deştepţi şi cu bani. Dar restul, Dumnezeu cu mila. Şi avem treabă acum, nu stă nimeni să-şi facă griji“, spune omul.
Rodica Sitar, din Roşiori, are peste 65 de ani, dar cu toate acestea intră tot în categoria oamenilor care nu se tem de coronavirus. A ieşit în capot să cumpere ceva de la magazinul sătesc. Femeia mărturiseşte că un bun remediu contra virusurilor, dar mai ales contra grijilor, la ţară, este munca susţinută.
„Nu-mi este teamă. Aşa bine. Ca întotdeauna, primăvara, toamna este boală de asta, ca gripa. Ne păzim şi atâta tot. Oamenii de la ţară toată ziua muncesc, uite-aşa se păzesc. Muncesc prin grădină, prin casă, pe lângă casă. Muncă de dimineaţă până seara. Noi avem treabă, nu avem timp să bolim“, spune săteanca.
Teodora Hoidrag, din Roşiori, ne mărturiseşte că oamenii la ţară, pentru a-şi întări corpul în faţa bolilor, inclusiv împotriva Covid-19, mănâncă ceapă, usturoi şi beau rachiu.
„Usturoi şi ceapă, ucid microbii de toate felurile. Beau şi rachiu“, spune săteanca.
Stelică, un alt ţăran din Mănăstireni, ieşit la tăiat lemne în ogradă, ne mărturiseşte că nu se teme de coronavirus şi de nici-un fel de răceală. Amabil, înfige toporul în buturugă şi, după ce se oferă să ne dea un pahar cu vin, dezvăluie o reţetă garantată împotriva tuturor bolilor, dar mai ales a gripelor.
„Ce coronavirus?!? Bagi repede trei ciocănele ( n.red. – păhărele mici de ţuică) de rachiu, te freci cu oţet, şi pe piept, şi pe spate şi te bagi la dospit sub pilotă. Iese şi dracu din tine“, povesteşte convins săteanul.
