Marius Viorel Giradă s-a născut pe 5 martie 1979. A fost cel mai fericit eveniment pentru Rodica şi Viorel Giradă, doi muncitori simpli din Dorohoi. Era primul lor copil. După o naştere grea, abia când copilul aproape împlinise un an, Rodica Giradă şi-a dat seama că ceva nu este în regulă.
„Copilul era mare şi dilataţia nu s-a produs cum trebuie. A intrat în suferinţă fetală. Leziunile acestea i-au produs tetrapareză spastică cu elemente extrapiramidale. Până aproape de un an, totul părea normal, dar mai apoi am văzut că se mişca greu, stătea greu în fund. Apoi când a început să meargă, se chinuia”, povesteşte Rodica Giradă. Din cauza tetraparezei, Marius nu-şi mai putea coordona mişcările mâinilor şi ale picioarelor, muşchii erau afectaţi şi începuseră spasmele. Deşi aveau salarii de muncitori, părinţii lui Marius au căutat tot felul de soluţii şi tratamente, în toată ţara, scrie Adevarul.
Marius Viorel Giradă (41 de ani) locuieşte în municipiul Dorohoi, judeţul Botoşani, şi încă de la naştere a fost diagnosticat cu tetrapareză spastică. Din cauza bolii, nu reuşeşte să-şi coordoneze mâinile şi picioarele, este dislalic, adică vorbeşte şi se face înţeles cu greutate. Deşi este prizonier în propriul trup, Marius este un adevărat luptător. De când se ştie este plin de viaţă, are un suflet uriaş, o inteligenţă sclipitoare şi îşi doreşte să-i ajute mai ales pe cei cu aceeaşi suferinţă ca a sa. Tocmai de aceea a învăţat singur să citească şi mai apoi să scrie cu vârful nasului. Are trei cărţi scrise şi un blog cunoscut, unde mărturiseşte sincer „Vreau să lupt! Scriu folosind vârful nasului, dar scriu…“. A învins de două ori statul şi luptă pentru cel mai îndrăzneţ proiect al său, un centru de independenţă pentru persoanele cu dizabilităţi, acolo unde aceştia să primească o şansă la o viaţă normală, dar şi asistenţă medicală.
Cel mai ambiţios proiect al lui Marius Giradă, la care lucrează de mulţi ani, este realizarea unui centru de independenţă pentru persoanele cu dizabilităţi, care ar avea astfel o şansă la o viaţă independentă, într-un cadru organizat. Asta în condiţiile în care cei mai mulţi sunt îngrijiţi de părinţi în vârstă, la rândul lor cu probleme de sănătate. „În urmă cu aproximativ doi ani, văzând cum timpul zboară nemilos pentru familia mea, am scris câteva gânduri despre cum mi-aş dori să fie un Centru de Independenţă pentru persoane cu dizabilităţi, cu camere şi grupuri sanitare individuale, săli de mese, de întreţinere fizică specifică nevoilor noastre, de relaxare şi socializare, o cameră de gardă care să aibă un sistem de comunicare cu fiecare cameră din Centru, o Capelă Ortodoxă sub ocrotirea Sfântului Vasile Cel Mare, precum şi un parc cu verdeaţă pentru anotimpul cald”, scrie Marius Giradă. Bărbatul spune că centrul ar trebui să beneficieze de personal specializat care să ofere asistenţă medicală şi consiliere psihologică persoanelor cu dizabilităţi. „Mi-aş dori ca Centrul să ofere şi acces la o pregătire fizică şi emoţională pentru clipa în care persoana cu dizabilităţi va fi nevoită să devină definitiv rezident. Pe lângă acestea, Centrul ar răspunde unei nevoi de asistenţă de scurtă durată, pe perioada în care aparţinătorii persoanei cu dizabilităţi sunt nevoiţi să se deplaseze sau sunt în incapacitate de a avea grijă de persoana menţionată”, adaugă Marius Giradă. Pentru a reuşi în realizarea acestui proiect, Marius are nevoie de ajutor. Vrea să facă acest centru cu fonduril europene, dar are nevoie de un partener acreditat. „Am obţinut de la Direcţia de Asistenţă Socială Dorohoi situaţia statistică a persoanelor cu dizabilităţi din oraş şi le-am transmis un material cu ideea mea de proiect şi sursele de finanţare pe care le-am identificat. A trecut de atunci ceva vreme şi cred că este momentul să încep să caut un ONG acreditat ca furnizor de servicii sociale care să vrea să se implice şi să realizeze acest proiect”, scrie Marius.
