Un program iniţiat de Uniunea Europeană prevede distribuirea în zonele sărace ale României, până la sfârşitul lunii ianuarie, a aproximativ 4,7 milioane de „pachete de igienă“. Mulţi beneficiari privesc ajutorul cu rezerve.
Un program iniţiat de Uniunea Europeană prevede distribuirea în zonele sărace ale României, până la sfârşitul lunii ianuarie, a aproximativ 4,7 milioane de „pachete de igienă“. Fiecare colet conţine 5 periuţe de dinţi, un tub de 300 de mililitri de pastă de dinţi, cu flacon de săpun lichid de jumătate de litru, 800 de mililitri de şampon pentru copii, 500 de mililitri de şampon pentru adulţi şi un pachete de 2,7 kilograme de detergent de rufe.
Proiectul finanţat prin Programul Operational Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAPD) este implementat de Guvernul României, iar beneficiari sunt persoanele defavorizate. Iniţiativa a apărut după realizarea de către Uniunea Europeană a unui studiu din care a reieşit că românii pun pe ultimul loc igiena personală: cheltuie pe lună doar 3,5 euro pentru produse de acest gen. De altfel, singurii cetăţeni din Europa care stau mai prost ca noi la igiena personală sunt turcii, care cheltuie doar 1 euro lunar pentru igiena personală.
72% dintre români au probleme cu dantura
Potrivit statisticilor, 46% din populaţia României trăieşte în mediul rural, unde condiţiile de igienă sunt precare sau lipsesc cu desăvârşire. Dincolo de lipsa educaţiei privind igiena, în cele mai multe sate nu există încă apă curentă şi nici reţea de canalizare. Un alt capitol la care românii stau foarte prost este igiena orală: 19% din populaţia României nu s-a spălat niciodată pe dinţi. Într-un an, un român foloseşte, în medie, mai puţin de două tuburi de pastă de dinţi. Astfel s-a ajuns ca 72% dintre români să aibă probleme cu dantura.
„N-au fost învăţaţi în familie sau la şcoală“
Ajutoarele nu sunt suficiente, arată însă, sociologul Gelu Duminică.
„Nu uitaţi că trăim în ţara cu cel mai mic consum de săpun, pastă de dinţi şi detergent, nu pentru că lumea n-ar avea bani să-şi cumpere o pastă de dinţi, spre exemplu, ci pentru că nu înţelege la ce trebuie să folosească“. Expertul spune că, înainte de a distribui ajutoare de igienă personală, ar fi nevoie de un program de educaţie, astfel încât oamenii să înţeleagă importanţa igienei.
„Premisa de la care pornim, că oamenii nu se spală cu săpun pentru că nu ar avea bani de săpun, este profund greşită. Oamenii nu se spală pentru că nu înţeleg, de fapt, că trebuie să facă asta. N-au fost învăţaţi în familie sau în şcoală“, mai afirmă Duminică. Acesta precizează că importanţa igienei personale ar trebui prezentată într-un mod plăcut, care să nu culpabilizeze beneficiarii, ci să-i educă despre importanţa folosirii produselor de igienă.
30.000 de pachete la Botoşani
Comunele din judeţul Botoşani au început să primească pachete cu produse de igienă personală oferite de Uniunea Europeană prin Guvernul României. Este vorba despre aproximativ 30.000 de colete pentru 71 de comune cu aproximativ 350 de sate. În comuna botoşăneană Truşeşti, de exemplu, autorităţile locale au primit 514 pachete cu produse de igienă de la Uniunea Europeană de la începutul anului 2020. În baza anchetelor sociale, pachetele au fost distribuite unor anumite categorii de localnici. Prioritari au fost asistaţii social, familiile cu mulţi copii şi bătrânii cu pensii foarte mici.
„Beneficiarii sunt cei de la ajutorul social, persoanele cu mulţi copii, înscrişi la alocaţii, plus bătrâni cu pensii foarte mici sau tineri cu probleme de sănătate“, explică Gheorghe Rotundu, consilier în cadrul Primăriei Truşeşti. Acesta spune că produsele sunt mai mult decât necesare pentru a încuraja igiena personală la categoriile defavorizate. „Mai sunt unele persoane, ca peste tot, care lasă de dorit cu igiena“, adaugă Rotundu.
„Mai bine dădeau de mâncare“
Majoritatea sătenilor cu probleme sociale au primit pachetele de la angajaţii primăriei. Colete similare au fost distribuite şi în comuna botoşăneană Curteşti, printre oamenii care locuiesc în satul Băiceni. Unii localnici sunt nemulţumiţi că au primit acest fel de ajutoare. Preferau mâncare în loc de săpun. „Eu sunt la ajutor social şi am primit. Le folosesc, cum să nu le folosesc, că doar nu suntem jegoşi. Dar mai bine dădeau mâncare, ce să fac eu cu periuţa de dinţi când n-am ce mânca? Că nu pot mânca plastic. Şi aşa nu prea mai am dinţi. Ce să spăl dacă nu am ce mai spăla?“, spune un sătean din Băiceni.
Gheorghe Bostan are aproape 60 de ani şi trăieşte tot în comuna Curteşti. A auzit şi el de ajutoarele distribuite în sat. „Sunt bune, că mai sunt oameni care nu se spală, ăsta-i adevărul. Măcar aşa, dacă au primit ce trebuie, trec la treabă. Dar sunt unii săraci care muncesc la vite. Degeaba se spală, că se murdăresc la loc. Ce să mai arunce bani pe tot felul de smacuri? Abia dacă au ce băga în gură“, spune săteanul.
Sărăcia, un răspuns la mizerie
Sunt mulţi săteni care spun că unii stau murdari din cauza sărăciei dar şi a condiţiilor precare din mediul rural. O mare problemă în mediul rural este lipsa apei curente şi a băilor corespunzătoare. Oamenii se spală cu apă de la fântână şi eventual o încălzesc pe plită. Unii au căzi în faţa casei, direct în curte, pe care le folosesc doar vara. Costache are 40 de ani, trăieşte în Cristeşti şi spune că oamenii la ţară se spală, dar numai cu „apă chioară“. „Aici la ţară lumea se spală, că doar şi noi simţim că miroase urât. Dar ăştia mai săraci ne spălăm cu apă chioară sau limpede, cum se mai spune. Fără săpun şi şampon. Iarna-i greu, că-i frig. Asta-i viaţa“, spune bărbatul.
Tanti Elena din Cristeşti spune că este foarte greu, mai ales pentru bătrâni, să aibă grijă de igiena personală şi că totul ţine până la urmă de situaţia materială. „Crezi matale că oamenii stau jegoşi aici? Se spală săracii, dar cum pot. Nu avem apă. Scoatem de la fântână şi încălzim la plită. Face lumea baie la vană. Vă daţi seama ce greu-i pentru un bătrân să tot umble singur cu căldarea, mai ales iarna? Unii stau săracii aşa, ce să facă, până vine vremea mai caldă. Apoi sunt oameni care nu au bani de şampon. Preferă să-şi ia o pâine decât un şampon. Murdar mai poţi sta, dar flămând nu“, spune femeiea. Autorităţile din Truşeşti spun că pachetele ar fi trebuit să fie mai consistente şi cred că doar cu o floare nu se face primăvara.
„Ar fi trebuit să fie mai consistente. Să aibă o valoare mai mare, adică cu mai multe produse. Aşa, este o soluţie temporară. Oamenii se spală acum, le folosesc, dar după aceea nu mai au bani să cumpere“, crede consilierul local Gheorghe Rotundu. „Vai de capul meu, trăiesc de pe o zi pe alta. De pastă de dinţi îmi arde mie? Când chiorăie stomacul, nu-mi mai pasă dacă am făcut baie sau nu“, afirmă un alt sătean din Truşeşti.
Sursa: adevarul
