Între 4.000 si 10.000 euro, șpaga pentru angajări la un spital condus de un medic din Botoșani. Conducerea, reclamată la DNA

Sunt acuzațiile unor angajate care au depus plageri la DNA împotriva conducerii. Managerul neagă totul, dar a suspendat concursurile după apariția suspiciunilor, informeaza Stirile ProTV.

În spatele acestor uriașe sume de bani se ascund viețile bolnavilor, 800 la număr, găzduiți în clădiri vechi de 100 de ani. Pacienții își plimbă trecutul dintr-un salon în altul, privind printre gratii spre lumea de afară din care nu mai fac parte.

În tot acest haos există o instituție a statului care ar trebui să pună lucrurile în ordine. Să facă vizite neanunțate, să întocmească rapoarte, să depună plângeri când este cazul. Se numește Consiliul de Monitorizare a Convenției ONU și are fix aceste atribuții: de a fi vocile acestor oameni închiși din instituții.

Înființat în 2016, acest Consiliu se dorea un organism cu monitori independenți care să facă vizite neanunțate și să raporteze neregulile descoperite. Intenția s-a pierdut pe parcurs printre interesele politicienilor, care au simțit să pună un om de-al lor. Așa a ajuns pe funcție Florinel Butnaru, fost șef la Autoritatea Rutieră Vâlcea, devenit ulterior senator.

Noua funcție l-a găsit pregătit să nu facă mare lucru. Raportul de activitate pe anul trecut nu conține nicio vizită în vreun spital de psihiatrie, iar instituțiile verificate au fost în special centrele de recuperare și reabilitare în care au fost găsite câteva nereguli. Nu grave. Așa că, iată-l pe Florinel Butnaru în fața Comisiei pentru drepturile omului din Senat, gata să mai ceară un mandat la conducere.

ONG-urile s-au revoltat pentru că monitorii angajați n-aveau studii de specialitate și totul părea făcut pe geanunchi. Colegii senatori au votat însă favorabil, așa că Butnaru s-a întors în fotoliul de șef al instituției cu salariu bun.

Salariul unui secretar de stat e de 15.200 lei pe lună. Butnaru e sigur că-și merită banii, pentru că a făcut totul pentru persoanele vulnerabile, inclusiv pacienții cu probleme psihice.

Pe site-ul instituției nu există încărcate eventuale vizite făcute în secții de psihatrie, deși unii directori spun că au fost vizitați de monitori. Nu e public ce au descoperit și nici ce sesizări au făcut. Georgiana Pascu, reprezentanta a Centrului de Resurse Juridice (CJR) atrăgea atenția asupra lipsei de activitate din consiliu. Ea a fost cea care a descoperit în curtea Spitalului Municipal Baia Mare tineri ținuți în cuști. La propriu.

În 2019, tineri cu dizabilități mintale erau ținuți în cuști pentru că atâta a putut statul român să le ofere. O lume închisă în care șansele de recuperare sau integrare în societate sunt zero. De ani și ani, miniștri, șefi și simpli angajați ignoră iadul de lângă ei, condițiile îngrozitoare în care cei internați sunt nevoiți să trăiască. Și să moară. Într-un singur an, 479 de pacienți s-au prăpădit în spitale și secții de psihiatrie.

Cei opt decedați de la Săpoca completează acest tablou. Într-o noapte, spitalul a fost zguduit de tragedia prin care șapte oameni au fost uciși cu un stativ. Alți șase au fost răniți din cauza neglijenței angajaților. Un pacient cu delir etilic a ucis cu un stativ mai mulți pacienți imobilizați. Tragedia a scos la iveală lipsurile din sistem: angajați puțini, nepregătiți, neglijență, mizerie și multă suferință.

Când s-a petrecut incidentul violent de la Săpoca, cei plătiți să aibă grijă de ei se uitau în altă parte. Se uită de zeci de ani în altă parte! Pacienții cu probleme psihice NU EXISTĂ! Evenimentul a scos-o din biroul ministerial și pe Sorina Pintea, care s-a dus să vadă mai multe spitale și secții de psihiatrie.

După vizite s-a arătat nemulțumită, a criticat conducerile spitalelor, a comandat un raport. Care a venit, după ce DSP-urile din țară au vizitat aceste spitale și secții de psihiatrie. Am întrebat-o dacă pleacă din funcția de ministru cu conștiința faptului că a făcut totul pentru acești pacienți.

Sorina Pintea, fostul ministru al Sănătății: “N-am făcut totul, pentru că mandatul meu a fost de un an și nouă luni. Dacă dvs. credeți că puteți face totul pentru fiecare patologie, dați-mi voie să vă spun că este greu.”

Raportul Ministerului Sănătății vorbește despre nereguli, despre condiții necorespunzătoare și despre deficiențe descoperite. La Borșa de exemplu, “nu sunt respectate normele de amplasare a paturilor (se depășește numărul de paturi admis/salon), dar precizăm nu au fost permise lucrări de compartimentare interioară.”

Nu scrie nicăieri că în vecinatate e o clădire nouă nerecepționată sau că în saloane sunt găuri în tavan, iar pacienții sunt într-un permanent pericol. Toate aceste raporate sunt maculatură dacă nu aduc măsuri urgente. Iar în cazul acestor spitale, n-au adus. Doar niște amenzi și avertismente.

Socola, Iași. Pavilionul 1 bărbați. La intrare ne întâmpină un paznic care fumează, două pisici și un mesaj motivațional: “Trăiește fiecare clipă! Zâmbește în fiecare zi!” Intrarea în spitale ne va arată că oamenii internați n-au nici un motiv să zâmbească, iar fiecare clipă trăită e un coșmar.

Întru-un salon mobilat cu 15 paturi de fier strigătul noului venit nu deranjează pe nimeni. Ceilalți sunt “de-ai casei”. Pacienți vechi, internați în regim închis. Saloanele pavilionului 1 bărbați seamănă cu un imens depozit de vieți frânte de un diagnostic psihiatric.

Pentru cei din afară, ei nu există. Pentru cei din interior, sunt normalitate. Poate tocmai de aceea, sub privirile angajaților, un pacient îl amenință cu pumnul pe cel care urlă legat de pat.

Între cele două saloane e un hol pe care stau să-i supravegheze asistențîi și infirmierele. Din cauză că n-au personal, în spitale pacienții sunt ținuți la grămadă ca să poată fi văzuți.

Cei 15 împart o singură toaletă. Nu suntem lăsați să filmăm, dar imagini surprinse de oameni din interior ne arată în ce condiții se spală. Lenjeriile sunt murdare, la fel și hainele de pe ei. Unii sunt desculți, deși afară sunt doar câteva grade.

Angajații spun că așa e de obicei. Cei sedati par legume în paturile reci, iar ceilalți sunt umbre ale vieților lor de dinainte. Unii n-ar trebui internați, dar familiile nu-i mai vor. Rămân în spitalul care pare mai degrabă închisoare decât un loc de recuperare și tratament.

Un cântec se aude de la masa a patru paciente care fumează pe hol din pavilionul de femei. Sunt în secția închisă, adică nu pot ieși decât însoțite de personal. Plimbările sunt rare, așa că holurile lungi și reci sunt bulevard. Fiecare își plimbă viețile de dinainte, dramele personale și mai ales neputința dată de boală.

La Socola există de trei ani un imens scandal între conducere și câteva angajate devenite între timp avertizoare de integritate. Adică și-au asumant rolul de a dezvălui neregulile din spital. Plângeri, sesizări, discuții cu Ministrul Sănătății, Corp de Control, DNA. Una dintre ele acuză conducerea că cerea șpagă pentru ocuparea posturilor și susține că a asistat la discuții între manager și parenera lui, angajată în spital, care ii propuseseră ei să fie interfață între candidați și conducere.

Mirela Plopeanu, asistentă la Spitalul de Psihiatrie Socola: “Urmau să facă subiectele pentru examene, eu vă pot spune cu certitudine, am asistat personal la unele chestii, subiectele erau făcute de Iurasu Amalia și erau date la anumite persoane. Din ce știu și colegii mei cu care am discutat, au fost cerute între 4.000 și 10.000 de euro, pentru infirmieri mai puțin, pentru asistenți la 10.000 de euro.”

E momentul să intre în scenă managerul Gabriel Oprișanu. Doctorul a devenit cunoscut în mediul online după ce a apărut într-o emisiune râzând în timp ce vorbea despre bolnavii de cancer.

La Socola e de trei ani și se laudă cu un management performant. În urma acuzațiilor de corupție managerul a suspendat ultimul concurs și neagă că ar fi implicat în ceva necurat. Susține că e victima răzbunării asistentelor cărora le-a cerut să dea concurs pe posturile pe care și le doreau în spital.

Reclamația privind șpăgile a ajuns la DNA, care a început audierile angajaților. Într-o convorbire telefonică, unul dintre membrii comisiei de examinare recunoaște că aceste concursuri sunt aranjate.

Dacă acuzațiile se vor adeveri, Socola va fi locul care nu doar că înmagazinează sute de vieți în saloane mizere, dar mai ales îmbogățește oameni care ar fi trebuit să aibă grijă de ei.

Despre achiziții trucate, angajări pe șpagă lucrări atribuite preferențial vorbește Mirela Popeanu, iar Corpul de Control al Ministerului Sănătății a descoperit nereguli la spital. De legalitatea privind angajările se va ocupă DNA.

Una dintre asistentele care au făcut publice aceste detalii a fost dată afară de Oprișanu, sub pretextul că a adus atingere imaginii institutului. 20 de luni a stat acasă, până când instanța i-a dat dreptate, iar spitalul trebuie să-i plătească salarii restante și penalități în valoare de 40.000 de euro. Între timp, s-a întors în spital și continuă să facă dezvăluiri.

Mirela Popeanu: “De foarte multe ori mi-e milă. Am pacienți care au pensie și unul dintre pacienți era nerăbdător să ia pensia, pentru că e scârbit de mâncare. Azi vă spun sincer când am intrat în sala de mese cu toată jena vă spun că mi-a venit greață de la miros. Sunt pacienți internați de 20-30 ani, sunt pacienți de care famiile au uitat, evident că o parte din ei știu condițiile în care trăiesc rudele.”

Lola Mitrică a filmat cum alimentele erau depozitate într-un beci infect plin cu șobolani. A doua zi, pacienții cu probleme psihice au fost aduși să facă curățenie. Cele două angajate spun că punerea pacienților la muncă este o practică la Socola.

Pacienții sunt de multe ori dezbrăcați sau au hainele rupte și murdare. Angajații spun că primesc îmbrăcăminte curată, dar o vând pe țigări.

În ultimele luni, spitalele de psihiatrie au fost destinații de vizită pentru toate autoritățile: miniștri, funcționari din Direcțiile de Sănătate Publică, Avocatul Poporului, Consiliul pentru respectarea drepturilor omului, ONG-uri. S-au întocmit rapoarte, dări de seamă, sute de pagini de constatări. Dar nimeni n-a gândit o strategie de schimbare a sistemului. De reevaluare a pacienților, de scoatere a lor din spitale și mutarea în așezăminte construite în comunitate, așa cum e în străinătate.

Pacienții cu probleme psihice sunt doar o piatră de moară pentru cei care ar trebui să le fie suport și pentru care până acum ridicatul de umeri a fost singurul tratament aplicat unui sistem care degradează zilnic mii și mii de oameni rămași de cele mai multe ori singuri.

Sursa: Stirile ProTV