Alegeri prezidențiale! Peste 360.000 de alegători din Botoșani așteptați la urne

Peste 360.000 de alegători din Botoșani sunt așteptați,duminică, la urne, în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pentru acest scrutin au fost constituite 427 de secții de votare, cu două mai mult decât la alegerile europarlamentare.

Pentru Botoșani au fost distribuite către secțiile de votare 405.818 buletine de vot.

Alegerile prezidenţiale din 2019 aduc şi două noutăţi. Este pentru prima dată când cetăţenii români de pes­te hotare îşi pot alege preşedintele prin intermediul votului prin cores­pondenţă. Conform datelor oficiale, până ieri, au fost validate plicurile care conţin votul prin corespondenţă a 15.551 de alegători din Diaspora. De asemenea, este pentru prima dată când cetăţenii din Diaspora au la dis­poziţie trei zile consecutive – 8, 9 şi 10 noiembrie pentru ca să se prezinte la urne şi să îşi exprime opţiunea. La fel, în al doilea tur de scrutin programat pentru 24 noiembrie, românii cu drept de vot aflaţi peste hotare vor putea vota în zilele de 22, 23 şi 24 noiembrie.

În ţară, procesul de vot la alegeri prezidenţiale începe duminică, 10 noiembrie 2019, la ora 7:00 şi se va încheia la ora 21:00. Potrivit Legii 370 din 2004 – pentru alegerea preşedintelui, alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, dar şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în secţia de vot, îşi pot să exercita dreptul de vot până cel mult la ora 23:59.

Pentru ca un candidat să fie ales din primul tur de scrutin în funcţia de preşedinte, el trebuie să obţină 50% plus 1 din numărul total de voturi. Ceea ce, în situaţia dată, ar reprezenta aproape 9.200.000 de buletine de vot în care ştampila să fie aplicată în căsuţa cu numele său. Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic şi, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar. Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Pentru primul tur, Biroul Electoral Central a validat participarea în competiţie pentru 14 candidaţi. Aceştia sunt:

• Klaus Iohannis – preşedintele în exerciţiu. Iohannis este şeful statului din 2014 şi candidează pentru al doilea mandat, din partea PNL. A fost primarul municipiului Sibiu, în perioada 2000-2014. În anul 2009, după prima moţiune de cenzură reuşită împotriva guvernului Boc, Iohannis a fost propus de „coaliţia de la Grivco” pentru funcţia de prim-ministru, dar a fost refuzat de preşedintele ţării, Traian Băsescu.
• Viorica Dăncilă – candidatul PSD. Viorica Dăncilă a fost premier al României între ianuarie 2018 şi 10 octombrie 2019 şi este preşedinte al PSD. În perioada 2007-2016 a fost europarlamentar din partea PSD.
• Dan Barna – candidatul Alianţei USR-PLUS. Dan Barna este preşedintele Uniunii Salvaţi România şi provine din mediul privat. În ultima vreme au apărut mai multe dezvăluiri cu privire la anumite firme controlate de Barna care ar fi cheltuit nelegal o parte din fondurile europene de care au dispus. Cu toate acestea, Direcţia Naţională Anticorupţie a precizat că nu există un dosar in personam cu privire la aspectele semnalate, ci se fac cercetări doar cu privire asupra existenţei sau inexistenţei faptelor reclamate.
• Mircea Diaconu – candidat independent susţinut de Alianţa UN OM şi de ALDE şi Pro România. Actorul Mircea Diaconu a invocat, ca mesaj de campanie electorală, lupta cu statul paralel. În perioada 2014-2019 a fost parlamentar european. Anterior, în anul 2012, a deţinut funcţia de minis­tru al Culturii în primul guvern USL, În perioada 2008-2014 a fost senator din partea PNL.
• Theodor Paleologu – candidat susţinut de PMP. A fost ambasador în Danemarca şi Islanda în primul mandat prezidenţial al lui Traian Băsescu, Între 2008 şi 2012 a fost deputat şi a deţinut funcţia de ministru al Culturii în guvernul Boc. A intrat în PMP în 2014.
• Kelemen Hunor – candidat din partea UDMR. Deputat, fost ministru al Culturii în anul 2014, Kelemen Hunor este preşedinte al UDMR, organizaţie care a colaborat cu toate guvernele din ultimii 30 de ani.
• Ramona Ioana Bruynseels – candidat din partea Partidului Puterii Umaniste. Bruynseels a fost consilier de stat al fostului premier Viorica Dăncilă, iar în ultimele luni ale Executivului Tudose a fost secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului. A lucrat mulţi ani în domeniul bancar.
• Cătălin Ivan – candidatul Partidului Alternativa pentru Demnitate Naţională. A fost europarlamentar, în perioada 2014-2019, din partea PSD.
• Alexandru Cumpănaşu – candidat independent. Fost jurnalist, preşedinte al fundaţiei Coaliţia pentru Modernizarea României.
• Viorel Cataramă – candidatul din partea Dreptei Liberale, a fost membru al PNL, parlamentar în mai multe legislaturi şi este om de afaceri.
• Bogdan Stanoevici – candidat independent. Este actor, managerul Circului Metropolitan Bucureşti şi fost ministru pentru românii de pretutindeni.
• John Ion Banu – candidat al Partidului Naţiunea Română. Este stabilit în Statele Unite şi are o avere considerabilă.
• Ninel Peia – candidat din partea Partidul Neamul Românesc. A fost deputat PSD.
• Sebastian-Constantin Popescu – candidat Partidul Noua Românie.