În Programul de Guvernare 2018-2020 este prevăzută creșterea salariului minim la un nivel echitabil. Programul de guvernare mai prevede și creșterea ponderii alocate remunerării salariaților în PIB la 38% în 2019 și 40% în anul 2021, scrie Romaniatv.net.
Veşti bune pentru bugetari, salariile se vor majora şi în 2020. O variantă care este luată în calcul este ca începând de anul viitor, valoare salariului minim brut pe economie să se facă în raport cu salariul mediu brut. În acest sens va fi modificat codul muncii unde va fi prevăzut că salariul minim brut va trebui să fie cel puțin 45% din salariul mediu brut.
„Propunem introducerea în Codul muncii a unui prag minim al raportului salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată / câștig salarial mediu brut la cel puțin 45%, începând cu anul 2020”, scrie într-un document al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.
Pentru domeniul construcțiilor Guvernul a emis un OUG care majorarea salariilor din construcții: „După data de 1 ianuarie 2020, pentru domeniul construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi de minimum 3.000 de lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună.
Un număr de aproape 1,7 milioane de salariaţi, adică 30% din totalul celor aproximativ 5,6 milioane de angajaţi activi din România (conform Inspecţiei Muncii) câştigă salariul minim pe economie, arată calculele ZF făcute pe baza informaţiilor de la Inspecţia Muncii. Cei mai mulţi salariaţi plătiţi la nivelul minim lucrează în zonele cu economii puternice şi cu mulţi salariaţi. Astfel, în Bucureşti lucrează peste 275.000 de salariaţi plătiţi la nivelul minim (16% din totalul angajaţilor plătiţi cu salariul minim), în Cluj sunt peste 73.600 de angajaţi cu salarii minime (4,3% din total), în Constanţa – 72.600 (4% din total), în Timiş – 66.000 (3,9%), iar în Ilfov 64.000 (3,8%).
În prezent, în România există trei niveluri ale salariilor minime: de 1.263 de lei net (2.080 de lei brut), de 1.413 lei net (2.350 de lei brut) pentru angajaţii cu studii superioare încadraţi pe poziţii cu studii superioare şi 1.774 de lei net pe lună (3.000 de lei brut) pentru angajaţii din domeniul construcţiilor.
Ministrul Muncii anunţă măsuri pentru sprijinirea angajatorilor
Schimbări importante pentru buzunarele tuturor românilor. Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi, a declarat, săptămâna trecută, că îşi doreşte să transforme România într-o piaţă a forţei de muncă calificate şi bine plătite iar românii să aibă venituri cât mai apropiate de media celor din Uniunea Europeană.
„Noi am spus tot timpul că să transformăm România dintr-o piaţă a forţei de muncă necalificate şi slab plătite într-o piaţă a forţei de muncă calificate şi bine plătite. Avem măsuri extrem de importante din programul de guvernare care au fost implementate prin ministerul Muncii şi Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, măsuri care se referă la subvenţionarea angajării sau încurajarea ocupării pentru mediul privat, să angajeze câţi mai mulţi ucenici, să angajeze persoane cu dizabilităţi, ca persoane care nu au un loc de muncă şi mai au cinci ani de zile până la pensionare sau persoane care sunt cu vârsta peste 45 de ani. Toate aceste lucruri au venit în sprijinul mediului de afaceri, au dat practic o gură de oxigen mediului de afaceri şi astfel am putut califica cât mai multe persoane, iar mediul de afaceri a primit o subvenţie extrem de importantă de 2.250 de lei pentru fiecare angajat, pe perioada de ucenicie, de exemplu care poate dura de la un an până la doi ani, în funcţie de complexitatea meseriei respective”, a spus ministrul Muncii.
Întrebat fiind de jurnalişti dacă majorarea salariilor bugetarilor a făcut ca mulţi dintre angajaţii din privat sa plece către stat iar mediul de afaceri privat să îşi găsească tot mai greu forţă de muncă, ministrul Budăi a spus că îşi doreşte ca românii să aibă venituri cât mai apropiate de media celor din Uniunea Europeană.
„Este o discuţie mai amplă din punctul meu de vedere, deoarece noi am spus şi ne dorim în continuare ca salariaţii din România să aibă venituri cât mai aproape de media UE. În acest context, vă aduc aminte că în 2010, de exemplu, când au fost acele venituri din sistemul bugetar mediul privat a recoltat, să spunem aşa, vârfurile din sistemul bugetar. A fost o tranziţie inversă. (…) Şi noi în acelaşi timp am mărit salariul mediu bugetar, dar vedeţi că am spus iniţial că am asigurat şi în mediul privat măsuri care să încurajeze ocuparea prin aceste subvenţii, o subvenţie care este practic mai mare decât salariul minim pe economie, o subvenţie de 2.250 de lei. Sigur că trebuie să venim şi cu alte măsuri cu care am şi venit, de exemplu, cu scăderea impozitului la salariu, de la 16% la 10%, cu reducerea acelor cheltuieli pe forţă de muncă, cu 2% în primă fază, atunci când a fost transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, dar noi ne ţinem de acest deziderat şi în continuare considerăm că veniturile românilor trebuie să ajungă către media UE”, a afirmat ministrul Muncii.
Întrebat dacă majorarea salariilor bugetarilor a adus şi performanţă, ministrul Muncii şi şi Justiţiei Sociale a reamintit că salariile din acest domeniu erau foarte mici. În ceea ce priveşte performanţa, ministrul a spus că atât la privat cât şi la stat „sunt persoane care trebuie fie colectate, fie eliminate dacă nu îşi fac datoria”.
SALARIUL MINIM s-ar putea modifica pe profesii. Ce meserii sunt avantajate
SALARIUL MINIM ar putea suferi noi modificări. Propunerea legislativă pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională a fost inițiată la începutul lui iulie și acum se află înscrisă pe ordinea de zi la Senat, cu propunere de adoptare.
Concret, parlamentarii care semnează această inițiativă propun ca, pe lângă salariul minim stabilit de Guvern, să funcționeze o serie de coeficienți minimali de ierharhizare, care să se înmulțească cu salariul minim și să rezulte în mai multe niveluri de salarizare, unde cel mai de jos corespunde muncitorilor necalificați și cel mai de sus să fie pentru cei cu studii superioare de lungă durată cu doctorat în domeniul activității desfășurate (conform tabelului de mai jos).
Acești coeficienți minimali vor fi aplicabili pentru toate categoriile de salariați încadrați pe funcții pentru care e obligatoriu un nivel de calificare, scrie avocatnet.ro.
„În vederea asigurării echilibrării sistemului de salarizare între sectorul bugetar și mediul economic concurențial, pentru sectoarele pentru care nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate, prin prezenta lege se stabilesc coeficienți minimali de ierarhizare salarială„, scrie în propunerea înregistrată la Senat.
În prezent, avem mai multe tipuri de salarii minime: valoarea general aplicabilă, de 2.080 de lei, salariul minim brut diferențiat pentru cei care ocupă funcții ce necesită studii superioare, dacă au o vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul acelor studii, de 2.350 de lei, precum și un salariu minim în sectorul construcțiilor, în valoare de 3.000 de lei.
Dacă propunerea de față va ajunge lege, atunci angajatorii vor trebui să asigure salarii minime diferite, în funcție de pregătirea profesională, conform tabelului alăturat.
