Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, a săvârșit joi, 15 august 2019, Sfânta Liturghie în cinstea Adormirii Maicii Domnului, la Mănăstirea Cozancea din județul Botoșani. Credincioși din întreaga zonă au luat parte la sfintele slujbe oficiate cu prilejul hramului așezământului monahal.
Credincioșii din regiunea județului Botoșani au participat joi, 15 august a.c., la Sfânta Liturghie arhierească oficiată în cinstea Adormirii Maicii Domnului, hramul Mănăstirii Cozancea. Sfintele slujbe au fost oficiate de Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, alături de un sobor de preoți și diaconi. Alături de ierarh au mai slujit părintele arhimandrit Ioan Harpa, starețul Mănăstirii Popăuți și exarh de Botoșani, dar și părintele protosinghel Cleopa Străchinaru, starețul Mănăstirii Cozancea.
La momentul rânduit din slujbă, PS Părinte Veniamin le-a vorbit credincioșilor despre viața Preasfintei Fecioare Maria, arătând că ea este maica tuturor oamenilor: „Este o zi de mare bucurie, este o zi de emoție sfântă pentru că astăzi o cinstim pe Preasfânta Fecioară, pe cea care este mai cinstită de heruvimii și mai slăvită decât serafimii. Maica Domnului este rugătoare înaintea tronului Preasfintei Treimi, este mama noastră, a tuturor. […] Atunci când Domnul Hristos a chemat-o la ceruri, ea și-a dat sufletul în mâinile Mântuitorului, și dacă vă uitați în icoana Adormirii Maicii Domnului, o să observați o scenă interesantă: Maica Domnului stând jos, pregătită de înmormântare și înconjurată de Sfinții Apostoli, iar Domnul Hristos ținând în brațe sufletul ei. Maica Domnului s-a învrednicit de marea cinste de-a naște pe Cuvântul lui Dumnezeu, iar la trecerea ei din această lume, Fiul lui Dumnezeu primește sufletul ei și îl înalță la ceruri”.
După ce mulțimea s-a împărtășit cu Sfintele Taine și a primit binecuvântarea arhiereului, aceasta a participat la agapa de hram oferită de așezământul monahal.
Prima construcţie din lemn s-a făcut în 1656, de către 3 cazaci pustnici, care s-au stabilit aici. În anul 1684, paharnicul Constantin Balş construieşte o biserică din lemn, iar în 1732 Vasile Balş din neamul Coştiugineştilor, ridică pe valea Cozancei biserica de piatră în timpul Mitropolitului Grigore. În 1953 este transformat în schit de maici având ca preot duhovnic pe Ioanichie Radovici până în 1960, când așezământul se închide ca urmare a decretului 410/1959. În 1983, protosinghelul Elisei Florea a reușit să redeschidă Schitul Cozancea, cu sprijinul Mitropolitului Iustin. Din anul 1990, schitul devine mănăstire cu obşte de călugări.
