Iulian Mugurel Călinescu este unul dintre liceenii care au avut curajul să se revolte în anii ’80 împotriva lui Nicolae Ceauşescu şi a regimului comunist. A murit pe 13 februarie 1985, după o boală cruntă, cu o evoluţie fulminantă, cauzată de iradiere, scrie Adevarul.
În 1982, Iulian Mugurel Călinescu era doar un puşti de 17 ani, elev în clasa a XI-a la Liceul „A.T. Laurian” din Botoşani, care simţea, ca mulţi alţi tineri adolescenţi, frustrările generate de îngrădirea libertăţii de exprimare.
Nimic nu prevestea sfârşitul său sumbru şi precoce, decât poate firea lui prea demnă pentru o existenţă cu atât de multe neajunsuri. În acelaşi an, după o vizită a lui Nicolae Ceauşescu în Botoşani, a cutezat să scrie pe clădirile din oraş lozinci anticomuniste, cum ar fi „Vrem libertatea cuvântului”, „Jos Ceauşescu”, „Vrem sindicate libere”. N-avea să mai iasă, din acel moment, din vizorul Securităţii.
„Cum acţiona Mugurel? După ce îşi termina lecţiile, asculta ştirile de la „Europa Liberă“, pe care radioul său poposea cel mai des, îmbrăcat în echipament sportiv, ieşea să-şi facă „antrenamentul“ de seară. Locuia într-un bloc central, pe str. Marchian nr. 64, chiar („Gazeta de Botoşani“, nr. 18, 1 februarie 1990) în faţa Casei Sindicatelor, atunci în construcţie. În fugă, pe panourile şantierului de acolo scria lozinci, după care îşi continua periplul, lozincile fiind scrise chiar şi pe zidurile Comitetului Judeţean de Partid. A fost prins la începutul lunii octombrie, când încă nu începuseră cursurile şcolare, elevii şi profesorii fiind antrenaţi la campania agricolă de toamnă. Dezamăgirea securiştilor puşi pe urma „bandiţilor“ care le creau insomnii a fost foarte mare. Se aşteptau să descopere o organizaţie, un grup, iar cel arestat şi încătuşat era aproape un copil. Avea doar 17 ani: nici nu era bine cunoscut în liceu, deoarece în acea toamnă se transferase de la Liceul Mihai Eminescu“ – Anale Sighet 10 – Zenovia Pavlică , „Liceeni Contra dictaturii” .
Citeste mai mult: adev.ro/pux70g
