În ultimii cinci ani, ponderea segmentului tânăr, sub 15 ani, în populaţia totală a scăzut progresiv, ajungând la 14,8% în 2018, iar numărul românilor de peste 65 de ani l-a depăşit pe al celor sub 15 ani începând cu anul 2014, arată o analiză EY.
Vârsta medie în România a crescut cu aproximativ 4 ani în ultimele două decenii, ajungând la 41 ani în 2018. În aceeaşi perioadă, s-a înregistrat cel mai mare procent de persoane în vârstă în rândul populaţiei urbane româneşti, una din şase persoane având peste 65 de ani în 2018.
EY a realizat o analiză comparativă a oraşelor din România din punct de vedere al vârstei populaţiei.
Oraşele sunt adesea percepute ca locul tinerilor, dar realitatea este că multe oraşe româneşti au în prezent o populaţie îmbătrânită. Comparativ cu media naţională, media de vârstă a locuitorilor din oraşele româneşti cu peste 100.000 de locuitori este mai ridicată, 42,3 ani faţă de 41,2 ani la nivelul României. Iar media de vârstă creşte şi mai mult în cazul oraşelor mai mari, cu toate că acestea beneficiază, de obicei, de existenţa unor ancore, cum ar fi diversele instituţii şi universităţi, spitale sau obiective culturale care reprezintă toate un punct de atracţie pentru tineri.
Pe de altă parte, oraşele secundare oferă o parte din dinamismul omoloagelor lor mai mari, însă la un cost mai mic. Această situaţie a creat o ieşire, în principal, pentru tinerii din zone metropolitane mari, care caută costuri mai scăzute ale vieţii, evitarea aglomeraţiei şi acces mai ieftin la resurse antreprenoriale. În acest context este important de menţionat faptul că vârsta medie a populaţiei din rural este mai mică decât cea înregistrată în urban (40,7 rural vs. 41,6 urban) în 2018.
Oraşul cu cea mai tânără populaţie din România este Suceava, cu o vârstă medie de 39,5 ani şi cu doar una din opt persoane cu vârsta de peste 65 ani. Acesta este urmat tot de două oraşe din zona Moldovei: Iaşi (39,7) şi Botoşani (40,2). Iaşi şi Botoşani au cele mai mari procente de locuitori cu vârsta sub 18 ani – 19,1% în 2018. Acest lucru este explicat, în cazul Iaşiului, de rata natalităţii, care înregistrează valoarea cea mai mare comparativ cu celelalte oraşe – 11,3 naşteri la o mie de locuitori, dar şi cu media naţională, de 9,3 naşteri la o mie de locuitori în 2017.
La polul opus, municipiul Brăila are cea mai îmbătrânită populaţie, cu o vârstă medie de 44,1 ani. La o diferenţă destul de mare, se clasează pe locul doi în topul oraşelor îmbătrânite municipiul Braşov (43,6 de ani), urmat îndeaproape de Ploieşti şi Constanţa (43,3 ani). Aceste oraşe înregistrează cele mai mari valori în ceea ce priveşte numărul de persoane de peste 65 ani (Brăila, Constanţa, Ploieşti – 18%, Braşov – 17% din totalul populaţiei). Observăm că oraşele cu un număr mare de persoane care îndeplinesc vârsta de pensionare se află în oraşe turistice, fie că vorbim de zona montană – Braşov sau de la malul mării – Constanţa.
Valorile înregistrate de indicele de îmbătrânire a populaţiei susţin concluziile de mai sus, municipiile Constanţa şi Braşov se situează pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de persoane vârstnice înregistrate la 100 persoane tinere – 137 persoane, comparativ cu media naţională de 110 persoane.
Capitala se află în top 10 oraşe cu vârsta cea mai ridicată din România, clasându-se pe locul 9 cu 42,6 ani, la o diferenţă foarte mică de media naţională (42,2). Deşi cu o rată a natalităţii destul de ridicată – 9,7 naşteri la 1.000 de locuitori, capitala pierde în continuare capital uman şi asta datorită emigrării, dar în cea mai mare măsură a sporului natural negativ.
92% dintre oraşele mari (dintre cele analizate) au înregistrat în ultimii 18 ani scăderi ale populaţiei. Cea mai mare scădere înregistrată este în municipiul Brăila cu o pierdere a 13% din populaţie în perioada analizată. La polul opus avem trei oraşe – Iaşi cu o creştere a populaţiei de 13%, Suceava 3% şi Cluj-Napoca 1%.
Îngrijorător este că numărul locuitorilor de 65 de ani şi peste din oraşe a crescut cu 51% în ultimii 20 de ani, depăşind 1 milion în 2018. Dacă ne raportăm la totalul populaţiei din România, 29% dintre tineri se află în oraşele mari, cu 4% mai puţin comparativ cu anii 2000. Pe de altă parte, numărul de locuitori în vârstă (peste 65 de ani) a crescut în aceeaşi perioadă, ajungând să devanseze valoarea medie iniţială cu 6% (24% în 2000 vs. 30% în 2018).
O populaţie mai tânără poate aduce avantaje cum ar fi atragerea investiţiilor, companiile putând găsi, astfel, mai uşor angajaţii potriviţi. Cu toate acestea, oraşele trebuie să ofere şi alte oportunităţi pentru tineri, precum facilităţi culturale, şcoli şi locuinţe la preţuri accesibile.
Oraşele cu populaţii mai în vârstă au beneficii şi provocări diferite. Persoanele în vârstă, dar încă active tind să fie mai productive şi pot avea salarii mai mari datorită experienţei şi abilităţilor lor. Acest lucru duce la creşterea venitului disponibil care poate fi folosit în magazine, baruri şi restaurante. Însă este de asemenea adevărat că oraşele cu locuitori mai în vârstă se confruntă cu cerinţe mai mari în ceea ce priveşte sănătatea şi îngrijirea socială.
Astfel, pe măsură ce populaţiile lor continuă să se diferenţieze, oraşele vor deveni din ce în ce mai concentrate asupra nevoilor propriilor locuitori.
”La fel ca în alte ţări, oraşele din România se confruntă, pe lângă problemele demografice, cu provocări legate de dezvoltarea şi durabilitatea infrastructurii, sănătatea populaţiei, bunăstarea şi facilităţile de locuire. Costurile ridicate, poluarea, schimbările climatice şi creşterea traficului au deja efecte reale asupra populaţiei urbane, continuând să constrângă din ce în ce mai mult atractivitatea oraşelor mari şi capacitatea lor de a creşte, fapt constatat în întreaga lume”, spune Adriana Tabac, Director Marketing şi Comunicare, EY România:
Analiza a fost realizată pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Datele luate în considerare au fost: populaţia după domiciliu – numărul de persoane de cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale în anul 2018.
Sursa: Mediafax
