Cazul sutelor de orăşeni care refuză canalizarea adusă la poartă cu sute de milioane de euro: „Ce, îmi dau ei bani pentru WC în casă?“

Foto: Adevarul

Sute de localnici din municipiul Botoşani refuză să-şi facă toalete în casă sau să se branşeze la reţelele de canalizare, în condiţiile în care s-au cheltuit sute de milioane de euro pentru extinderea reţelelor de apă-canal, scrie ziarul Adevarul.

Sute de locuitori din municipiul Botoşani refuză condiţiile moderne de trai. Mai precis, oamenii nu vor să se branşeze la reţeaua de canalizare şi nici să-şi amenajeze toalete în casă, chiar dacă statul a cheltuit milioane de euro din fonduri europene pentru a le aduce canalizare până la poartă. Localnicii reticenţi spun că preferă în continuare latrina din fundul curţii, pe care o consideră mai ieftină de întreţinut şi de construit. Autorităţile judeţene se arată panicate, mai ales că se apropie termenul limită oferit de Uniunea Europeană pentru nivelul de acoperire cu apa şi canalizare a întregii ţări. Din acest motiv, responsabilii merg în ultima perioadă din poartă în poartă pentru a încerca să-i convingă pe localnici.

300 de milioane de euro pentru reţele

În 2014, a fost demarat un proiect major de extindere a reţelelor de apă şi canalizare în tot judeţul Botoşani. Au fost primiţi, în etape, 300 de milioane de euro pentru modernizarea şi crearea de noi reţelele de apă şi canal. Proiectul a fost derulat de Nova Apaserv, operatorul de apă al judeţului, la care acţionar majoritar este Consiliul Judeţean, alături de toate comunele şi oraşele din judeţ. Prioritare au fost etapele de extindere a reţelelor de canalizare în cartierele mărginaşe ale municipiului Botoşani, zone cu case, care n-au beneficiat niciodată de canalizare şi apă potabilă.

Din 2016 s-au construit astfel de reţele de canalizare în cartierele Tulbureni, dar şi pe străzi mărginaşe din cartierul Împărat Traian. În total au fost realizate în doi ani, până în 2018, peste 600 de racorduri la reţeaua de apă şi canal. „La nivel de racordare a străzilor suntem 100%. Am acoperit tot. Dar de aici încolo au început problemele“, spune Dorel Ciubotaru, managerul de proiect.

„Eu privată vreau şi gata!“

De aceste racorduri puteau să beneficieze aproape 1.000 de oameni din cartierele Tulbureni şi Împărat Traian. Gheorghe Macriţei, de exemplu, trăieşte de o viaţă în Tulbureni şi n-a avut niciodată apă şi canal. Acum are un racord, cu cămin de apă în faţa porţii. Deşi are posibilitatea să-şi facă un grup sanitar civilizat, nea Ghiţă se uită cu neîncredere la racordul din faţă ogrăzii.

„Eu n-am avut niciodată canal. Acolo, în spatele casei, am WC-ul. Aşa m-am obişnuit, ce să mai dau parale acum să construiesc. Am 75 de ani, nu-mi mai trebuie“, spune botoşăneanul. Ca nea Ghiţă, mai sunt încă aproape 300 de localnici din Tulbureni şi Împărat Traian. „Eu vreau privată şi gata. Aşa am trăit până acum şi n-am murit. De ce se bagă ei peste pământul meu? Am act de proprietate. Ce, îmi dau ei bani de WC în casă?“, spune vecinul lui nea Ghiţă.

Managerul de proiect şi reprezentanţii societăţii de apă şi canalizare spun că au avut probleme de la început cu localnicii mai conservatori. „Peste 30% dintre locatarii acestor cartiere din Botoşani nu doreau să accepte să le montăm căminul de racord la poartă. A fost nevoie să venim cu reprezentaţii primăriei şi să le demonstrăm că este domeniul public şi că putem face asta. Majoritatea erau în vârstă. Abia după prima iarnă, când au venit copiii acasă de prin străinătate, au ajuns la gânduri mai bune. Ne-au lăsat să montăm căminele. Mulţi n-au tras şi în casă canalizarea. Au lăsat-o la poartă şi gata. Ne luptăm cu nişte mentalităţi învechite“, adaugă managerul de proiect.

Branşarea – prea costisitoare

Paul Merticaru are în jur de 50 de ani şi stă gard în gard cu nea Ghiţă, în Tulbureni. Şi-a tras canalizare în curte, şi-a făcut şi WC în casă. Tinde însă să-i înţeleagă pe cei care nu vor să-şi facă toalele civilizate. „Costă, domule, costă. Eu am investit bani serioşi, că nu-ţi dă nimeni. Îţi aduce la poartă şi gata. De acolo, te descurci singur. Sunt oameni care nu au bani, mai ales ăştia bătrâni. De unde să sape prin curte, să tragă ţevi, să-şi modifice casa?“, spune botoşăneanul.

Nea Ghiţă îi confirmă spusele: „Eu nu trag, că nu am bani. Mă costă peste 10.000 de lei numai să sap, cred că. De unde atâţia bani? Am 700 de lei pensie“, spune bătrânul. Mulţi localnici sunt în aceeaşi situaţie. Mai mult decât atât, cu latrina în spatele casei fac economie şi la plata canalizării, iar apa menajeră o aruncă direct în grădină. Apă au din fântâni. „Este gratis“, completează un localnic. Situaţia este scoasă în evidenţă şi de numărul de contracte pentru servicii de apă şi canalizare încheiate de Nova Apaserv cu populaţia în aceste zone. De exemplu, numai în cartierul Împărat Traian, din 259 de branşamente, doar 161 sunt contractate. În mediul rural, managerii de proiect se aşteaptă la probleme şi mai mari. „Abia aştept să se termine extinderile în comune precum Vorona şi Tudora, care de secole trăiesc fără canalizare şi apă. Vreau să văd ce impact va avea acolo. Vom avea de luptat cu mentalităţile. Greul abia începe. A fost mai uşor să luăm bani europeni şi să facem lucrările decât să-i convingem pe oameni“, completează Dorel Ciubotaru.

Suesa: adevarul

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *