Arheologii botoşăneni au descoperit, într-unul dintre cele mai importante sit-uri arheologice eneolitice din România, două statuete extreme de rare. Acestea reprezintă două personaje feminine, probabil zeiţe sau preotese, şi vor fi clasate în categoria „Tezaur“, având în vedere valoarea acestora, scrie ziarul Adevarul.
În comuna Ripiceni, chiar pe malurile Prutului a fost descoperită în urmă cu câţiva ani o aşezare de foarte mari dimensiuni, întinsă pe aproximativ 25 de hectare, veche de aproximativ 6.000 – 6.500 de ani. Aparţinea misterioasei culturi Cucuteni, considerată un punct forte în dezvoltarea întregii civilizaţii agrare europene.
În anul 2016 în cadrul acestui veritabil ”oraş” cucutenian de pe malurile Prutului, a fost descoperită de specialiştii Muzeului Judeţean de Istorie Botoşani în colaborare cu specialişti de la Universitatea ”Ştefan cel Mare” Suceava, o mega-structură, o clădire uriaşă, întinsă pe o suprafaţă de o mie de metri pătraţi. Abia în 2018, din cauza lipsei finanţării campaniilor de săpături, au fost reluzate lucrări la aceată clădire. Odată cu reluarea săpăturilor, în vara anului trecut, arheologii botoşăneni au făcut o descoperire uluitoare, chiar în cadrul acestei clădiri uriaşe. Este vorba despre două statuete feminine extrem de rare şi foarte preţioase.
”Venus” de Ripiceni
După tratamentul de curăţare aferent, cele două statuete, iniţial acoperit de pământ şi impurităţi şi-au regăsit o parte din splendoarea de altădată. Fac parte din civilizaţia Cucuteni, faza AB şi au probabil o vechime de aproximativ 65000 de ani. Interesant este faptul că au fost descoperite împreună, aşezate într-un vas a cărui funcţionalitate nu se ştie cu exactitate, dar probabil cu rol cultic, numit ”vas suport”.
”În anul 2018 Muzeul Judeţean Botoşani a continuat cercetările arheologice de la site-ul cucutenian de fază AB respectiv periadă mijlocie, de la Ripiceni Holm la Telescu unde au fost efectuate cercetătri şi anterior. În 2018 a fost continuată secţiunea pe care am deschis-o în anul 2016 pe o structură de foarte mari dimensiuni pentru a lămuri atât stratigrafia cât şi urmele de locuire existente acolo. Ca urmare a acestor cercetări au realizat o serie largă de vase fragmentare dar şi două statuete foarte interesante cu pictură.”, spune arheologul şi muzeograful Adela Kovacs. Propriu-zis sunt două statuete din lut ars reprezentând două personaje feminine.
Nu se ştie cu exactitate ce reprezentau dar unii specialişti bănuie că ar fi vorba fie despre zeităţi, fie preotese, fie o altă interpretare simbolică. Ambele statuete sunt acoperite cu pictură şi au câte patru orificii la nivelul capului. Trupul are forme ample, caracteristice unor femei voluptoase, acoperit cu desene simbolice. Pe trupul uneia dintre acestea, se află probabil şi simbolul unei inimi. ”Sunt foarte asemănătoare ca dimensiuni dar şi ca mod de realizare. Una este mai mare şi prezintă pictură pe tot corpul atât pe faţă cât şi pe verso, în care putem să vedem atât spirale cât şi benzi realizate probabil cu pensula. A doua statuetă, deşi îi lipseşte partea superioară, ea a fost realizată în exact aceeaşi manieră. Este doar sensibil mai mică decât prima piesă.”, spune Adela Kovacs. Deocadată nu este cunoscută simbolistică aşezării împreună a celor două femei în acelaşi vas şi nici ce înseamnă cu exactitate picturile de pe trupul acestora.
La fel în lumea ştiinţifică au fost avansate ipoteze, desenele şi inciziile de pe trupul statuetelor cucuteniene putând reprezenta atât tatuaje, obiecte vestimentare sau pur şi simplu simbolistică. Nu le lipseşte nici ”brâul” din jurul taliei, un detalie la rândul său deocamdată misterios. Ele seamănă cu o statuetă foarte valoroasă din patrimoniul Muzeului Judeţean de Istorie Botoşani, o adevărată vedetă a expoziţiilor arheologice din toată lumea. Este vorba despre ”Venus din Drăguşeni”, o statuetă cucuteniană cu numeroase simboluri incizate, dar fără pictură.
Artefacte incluse în clasa tezaur
Cele două statuete sunt foarte rare şi deosebit de valoroase urmând să fie clasate în categoria tezaur. ”Cele două statuete nu sunt deosebite doar în ceea ce priveşte peisajul statuetelor cucuteniene din această perioadă dar şi prin prisma faptului că au fost descoperite împreună într-un vas de mari dimensiuni, gol pe interior, un vas numit ”suport”.
Aceste două piese urmează a fi clasate tezaur în cursul acestui an pentru că într-adevăr sunt foarte rare. Se întâmplă mai rar ca noi să descoperim statuete păstrate integral de aceste dimensiuni. Se cunoaşte bine faptul că majoritatea pieselor, peste 90% din lotul de statuete de la noi din muzeu dar şi de la alte muzee din ţară, sunt descoperite fragmentar. Şansa noastră a fost să descoperim aceste statuete aproape întregi.”, adaugă Adela Kovacs.
Interesant este şi faptul că cele două statuete împreună cu vasul au fost găsite într-o clădire de foarte mari dimensiuni, unicat în civilizaţia Cucuteni de pe teritoriul României şi despre care se spune că ar fi fost templu sau clădirea şefului acelei comunităţi, dar nu sunt excluse nici alte variante. Totodată acestă structură a avut un sfârşit violent, fiind arsă. ”Ca în toate cazurile, sfârşitul aşezărilor cucuteniene şi tropiliene a fost violent. O astfel de megastructură deosebit de compactă a ars câteva zile în şir. Acestui fapt se datorează şi aglomerarea aceasta de lutuieli extraordinar de bine arse care provin de la diferitele elemente componente ale megastructurii”, precizează conferenţiarul universitar Dumitru Boghian de la Universitatea ”Ştefan cel Mare” din Suceava, unul dintre specialiştii care au contribuit la descoperirea mega-structurii.
Sursa: adevarul
