Una dintre cele mai frumoase biserici din România este la un pas de prăbuşire. Este un lăcaş de cult armenesc cu o vechime de peste 500 de ani şi care-şi împleteşte existenţa cu istoria medievală a Moldovei. Deocamdată soarta bisericii nu reprezintă prea mare interes pentru autorităţi.
În municipiul Botoşani, pe vechea uliţă armeană, se află una dintre cele mai frumoase biserici ortodoxe din România. Are hramul Sfânta Treime şi se află în administrarea comunităţii armene din Botoşani. De altfel a şi fost ridicată de armeni, pe atunci în număr mare la Botoşani, în urmă cu 500 de ani.
Biserica impresionează prin dimensiunile sale monumentale, dar şi prin frumuseţea arhitectonică. Totodată în curtea acesteia se află numeroase monumente funerare foarte vechi aparţinând comunităţii armene şi care scriu o pagină din istoria socială, culturală şi economică a Moldovei medievale. Din păcate, frumoasa biserică armeană, Sfânta Treime, se află la un pas de prăbuşire. Biserica nu a fost niciodată reabilitată, iar structura sa de rezistenţă a fost afectată, existând riscul colapsului. Cu toate eforturile comunităţii armene de a sensibiliza autorităţile, deocamdată nu s-au luat măsuri concrete pentru salvarea acesteia.
Fost centru cultural şi religios al Moldovei medievale
Istoria comunităţii armeneşti din Botoşani se împleteşte cu însăşi istoria Moldovei. Armenii, conform unor opinii avizate, ar fi ajuns pe teritoriul de astăzi al Moldovei, în special în partea sa de nord, cu mult înainte de întemeierea principatului medieval. Au fost negustori foarte pricepuţi care au preferat zona Botoşaniului fiindcă pe aici trecea drumul comercial care lega porturile de la Dunăre şi Marea Neagră de ţărmurile Mării Baltice şi mai apoi oraşele comerciale poloneze. Se spune că armenii alături de români au fondat târgul Botoşanilor, una dintre cele mai prospere aşezări comerciale de pe teritoriul Moldovei medievale.
De numele armenilor se leagă amenjarea primului târg de vite, a primului han şi a unor pieţe importante. Vechimea lor pe aceste locuri este atestată în special de lăcaşurile de cult, dar şi de monumentele funerare. Prima biserică armenească din Botoşani, ”Sfânta Maria”, a fost ridicată în anul 1350. Anterior se spune că pe locul ei a fost o biserică de lemn, mult mai veche. Mai apoi, în secolul al XVI lea, a fost ridicată un alt edificiu de cult. Era vorba despre una dintre puţinele mănăstirii armeneşti din Europa. Purta hramul ”Sfântul Axente” şi a fost ridicată în anul 1560.
Bogaţii negustori armeni ai Botoşaniului, una dintre cele mai vechi comunităţi armeneşti din Europa, au angajat meşteri inclusiv din Constantinopol pentru ridicarea mănăstirii şi totodată au dotat-o cu toate cele necesare. Era un adevărat centru cultural al întregii regiuni şi una dintre cele mai importante centre religioase din zonă. După un secol, biserica din centrul mănăstirii a fost reconcepută rezultând un superb monument ecleziastic armenesc.
Acolo se aflau numeroase cărţi religioase, dar şi laice. Mai apoi biserica din centrul mănăstirii, cu hramul Sfânta Treime, a devenit un lăcaş de cult care deservea prospera şi numeroasa comunitate armenească botoşăneană. Lucrări arhitectonice la aceasta au avut loc în secolul al XVIII lea, ajungând la forma actuală. ”Este una dintre cele mai frumoase biserici ortodoxe din Moldova. Are o arhitectură deosebită. Clopotniţa bisericii, la fel o construcţie deosebită, a fost cel mai înalt punct de observaţie al oraşului şi aici urma să fie amplasat un uriaş orologiu. Chiar şi în starea în care se află este un monument cu adevărat impresionant”, spune Cristian Lazarovici, preşedintele comunităţii armeneşti de la Botoşani. Totodată în curtea bisericii se află un cimitir confesional cu morminte şi monumente funerare vechi de câteva sute de ani care la fel impresionează prin decoraţiuni, dar şi prin inscripţiile vechi armeneşti.
Un monument impresionat în pericol de prăbuşire
Odată cu intrarea în regres a comunităţii armeneşti odată cu instaurearea comunismului în România, şi armenii botoşăneni s-au împuţinat drastic. Astăzi mai sunt doar 100 de armeni în Botoşani. Odată cu exodul armenesc din Botoşani şi bisericile altădată înfloritoare au ajuns în paragină mai ales în anii grei ai comunismului. Biserica ”Sfânta Maria”, cea mai veche biserică amenească din Europa, a fost salvată, după două decenii de insistenţe şi demersuri. A fost reabilitată şi se slujeşte şi astăzi acolo. Nu acelaşi noroc l-a avut şi cealaltă biserică, Sfânta Treime, fosta mănăstire ”Sfântul Axente”. Faptul că este una dintre cele mai frumoase biserici ortodoxe din Moldova şi chiar din România nu a salvat-o de la ruină şi indiferenţă. Fără să fie reabilitată sau reparată mult timp, în anul 1991 s-a prăbuşit o parte însemnată a acoperişului.
De atunci şi până astăzi toate eforturile comunităţii armeneşti pentru reabilitarea ei au fost zadarnice. Autorităţile centrale în special nu au alocat fonduri suficiente pentru salvarea acesteia. ”În anul 1991 s-a prăbuşit o turlă, chiar în interior. Din acel moment tot încercăm demersuri pentru salvarea ei. Structura de rezistenţă este afectată din cauza prăbuşirii turlei şi are nevoie de lucrări imediate fiindcă riscă prăbuşirea. Abia am reuşit să obţinem fonduri pentru nişte studii în baza cărora am scos autorizaţia de construcţie să putem face lucrări de reabilitare. Din păcate nu am primit şi bani pentru aceste lucrări. Am făcut demersuri la autorităţile statului din mai multe direcţii dar deocamdată nu am primit niciun ajutor”, spune Cristian Lazarovici. Ar fi necesare în jur de 2 milioane de euro pentru reabilitarea monumentului.
Sursa: adevarul
