Cristian Achiţei, un botoşănean de 45 de ani, a ajuns renumit în toată ţara cu produsele sale din carne, tradiţionale făcute după reţete vechi de cel puţin două secole. Botoşăneanul nu foloseşte niciun ingredient industrial sau sintetic şi face bunătăţi sută la sută natural, fapt confirmat şi de atestatul primit de la Ministerul Agriculturii.
În România, preparatele din carne ale lui Cristian Achiţei încep să devină un adevărat brand („Casa bunicii“ din Sadova). O marcă înregistrată care a devenit cunoscută atât în Moldova, cât şi la târgurile destinate produselor tradiţionale din toată ţara. Sunt preparate realizate după o reţete vechi de cel puţin două secole, păstrate din tată-n fiu, cu influenţe bucovinene şi moldoveneşti într-un melanj unicat, recunoscute şi certificate ca produse tradiţionale autentice de Ministerul Agriculturii. Botoşăneanul le produse prin metode şi cu ingrediente sută la sută tradiţionale, într-o mică întreprindere din judeţul Botoşani.
Odată ce au fost gustate la târguri, bunătăţile sale din carne au ajuns atât de celebre încât, mai ales în perioada sărbătorilor, abia face faţă comenzilor, venite în special din Ardeal. Totul, spune Cristian Achiţei, a pornit de la o pasiune gastronomică şi o tradiţie păstrată în familie. ”Evident, iniţial a fost pasiunea. Plăcerea de a gusta ceva bun, natural, autentic. Ceva ce oricum noi făceam în casă din generaţie în generaţie. Apoi s-a dezvoltat afacerea. Este greu să realizezi produsele naturale, implică costuri şi eforturi, dar rezultatul răscumpără toată osteneala. În momentul de faţă sunt căutat de oameni din toată ţara”, spune Cristian Achiţei.
Reţete de la stră-străbunicu
Cristian Achiţei are în jur de 45 de ani. Este o persoană bonomă şi îndrăgostită de preparatele tradiţionale din carne. I-au plăcut mereu bunătăţile făcute în casă, de bunicii săi, pe linie paternă, originari din localitatea suceveană Sadova. Tăierea porcului era o tradiţie respectată iar imediat după prepararea tobei, cârnaţilor, muşchiuleţului şi altor preparate tradiţionale. Aşa, botoşăneanul a aflat o serie de reţete vechi de cel puţin două secole păstrată din generaţie în generaţie în familia sa. Prima dată, fiind un pasionat de preparate tradiţionale, le-a încercat singur pentru familia sa. Le-a dezvoltat îmbinând tradiţii diverse, sută la sută autentice. ”Sunt reţete moştenite din moşi-strămoşi. Sunt de la stră-străbunicii mei.
Le-am gustat prima dată încă de când eram copil. După aceea am văzut cum se fac, fiind pasionat de acest domeniu, şi apoi le-am încercat chiar eu. Le-am dezvoltat şi apoi a venit o idee de afacere în acest domeniu”, spune Cristian Achiţei. Printre reţetele botoşăneanului se află cârnaţi la bardă, cârnaţi de vită şi oaie, cârnaţi cu şuncă, toba, rulada de porc. Cârnaţii la bardă şi cu busuioc sunt preparate „patentate“ de familia botoşăneanul Cristian Achiţei, fiind o reţetă cunoscută şi practicată doar în familia botoşăneanului. Preparatele aşa cum făceau străbunicii lui Cristian Achiţei sunt din trei tipuri: de carne, porc, vită şi oaie. ”În general cele crescute în aceea regiune, de-a lungul timpului”, spune botoşăneanul.
Preparate sută la sută naturale
După ani de preparare şi exersare a reţetelor bătrâneşti de tobă, cârnaţi şi rulade, Cristian Achiţei a văzut că acestea au succes la toate degustările. Rude, prieteni, toţi îl căutau, cel puţin de sărbători, pentru a-i gusta bunătăţile. Aşa s-a gândit să dezvolte o afacere folosind reţetele străbunicilor. În municipiul Botoşani şi-a făcut un mic atelier de preapare a acestor produse tradiţionale, în urmă cu 4-5 ani. Totodată, aproape imediat a reuşit printr-un portofoliu impresionat să obţină şi certificatele de produs tradiţional şi autentic de la Ministerul Agriculturii, patenând şi reţetele unicat de cârnaţi. Are câţiva angajaţi şi pune în practică exact ce a învăţat din familie. Cristian Achiţei spune că totul este natural.
Afumatul se face în afumători pe bază de lemn, exact ca acasă. Cârnaţi, muşchiul, pastramele şi ruladele au exact gustul fumului aromat ca în gospodăria bunicilor. De asemenea umplerea cârnaţilor, rularea cărnii, sunt procedee clasice, manuale. ”Ingredientele sunt sută la sută naturale. Carnea este de cea mai bună calitate, fiind animale hrănite natural. Afumatul, pregătitul, totul. Nu folosim adaosuri,nimic.
Este greu dar aşa se face ceva cu adevărat autentic”, spune Cristian Achiţei. La tobă de exemplu, nu foloseşte deloc gelatină industrială, cu doar capul de porc care se transformă în gelatină naturală. Tocmai de aceea termenul de valabilitate al preparatelor lui Cristian Achiţei este redus. ”Păi dacă sunt naturale cum să fie altfel? Doar la cele afumate, dacă sunt ţinute în condiţii bune, se mai poate prelungi”, precizează acesta.
Parizer şi crenvuşti pentru copii
Totodată botoşăneanul a ajuns renumit pentru un mezel de obicei contestat, mai ales de consumatori care-şi doresc produse bio şi vor să ducă un stil de viaţă sănătos. Este vorba despre parizer. Cu toate acestea Cristian Achiţei spune că face un parizer care poate fi dat lejer şi copiilor. ”Păi este din carne, este sută la sută natural. Nu are resturi în el, nu are coloranţi sau alte chimicale. Este carne de cea mai bună calitate şi atât”, spune botoşăneanul. De altfel parizerul lui Achiţei arată şi gustă diferit, fiind o adevărată vedetă la târguri. Acelaşi lucru spune producătorul botoşănean şi despre crenvuştii făcuţi de el.
Un brand cunoscut în toată ţara
Botoşăneanul produce sub brand-ul localităţii în care au trăit bunicii săi, în Bucovina, adică pur şi simplu Sadova. În zona Ardealului trimite şi caltaboş sau lebăr. ”Am multe comenzi din toată ţara. Megem la târguri, lumea gustă, apoi vin comenzile. În toată ţara trimit produse tradiţionale din carne. Oamenii au început să aprecieze gustul autentic”, spune Cristian Achiţei.
Botoşăneanul spune că realizarea produselor tradiţionale este o adevărată provocare. Presupune atenţie sporită, timp şi costuri. ”Să faci produse tradiţionale trebuie multă pasiune, etică, respect pentru reţetele şi moştenirea înaintaşilor. Presupune un efort mare şi costuri mai ridicate”, spune acesta. De aceea de multe ori costurile preparatelor tradiţionale sunt mai ridicate decât ale celor făcute prin industrializare.
Sursa: Adevarul
