În anul Centenarului, Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu şi-a propus organizarea unui şir de conferinţe şi expoziţii.
Seria de conferinţe a fost iniţiată de Nicolae Enciu (cercetător la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe din Moldova), simbolic, în data de 27 martie, când a fost votată Unirea. Conferinţa cu genericul 1918: victoria geografiei asupra istoriei nedrepte a fost urmată de o lansare de carte, semnată de conferenţiar: ”1918. Pe ruinele imperiului spulberat de istorie. Basarabia în pragul modernităţii”, Editura ARC, 2018.
În data de 4 iulie, o altă conferinţă, cu o temă inedită – Reviste, personalităţi şi grupări literar-culturale din Botoşani, implicate în consolidarea prin cultură a Marii Uniri din 1918 – a fost susţinută de dr. Lucia Olaru Nenati.
A urmat, cronologic, pe 14 septembrie, conferinţa cu tema Familia Regală în refugiu la Iaşi şi premisele Marii Uniri din 1918, susţinută de dr. Sorin Iftimi, muzeograf la Complexul Naţional Muzeal Moldova.
În debutul lucrărilor Seminarului Eminescu, aflat la a IV-a ediţie, dedicat, de asemenea, Centenarului Unirii, în data de 18 octombrie, scriitorul Adrian Alui Gheorghe a susţinut, la Colegiul Naţional ”A.T. Laurian” Botoşani conferinţa La Centenar. Libertatea ca dimensiune culturală.
A cincea conferinţă, Asumarea motivelor iconice identitare, premisă a oricărei construcţii sociale, conferențiar – preot dr. Gabriel Dinu Herea, a avut loc pe data de 23 octombrie, fiind urmată de lansarea cărţii, semnată de acelaşi autor, Împăratul Alb. Povestea munţilor Carpaţi.
Expozițiile, gândite separat sau dublând conferințele, mai pot fi vizitate și astăzi în Sala Portaluri a Muzeului Mihai Eminescu sau în Amfiteatrul Laurențiu Ulici de la Memorial.
Pe 14 septembrie a fost vernisată expoziţia Familia regală şi Marea Unire din 2018, organizată de Memorial în parteneriat cu Complexul Naţional Muzeal Moldova, Iaşi. Expoziţia cuprinde foto-documente ale Familiei Regale în Iaşi, imagini cu cele două clădiri care i-au adăpostit pe suverani în timpul Primului Război Mondial, imagini de pe linia frontului, precum şi imagini cu pe Regina Maria în rolul de infirmieră a soldaţilor români de pe front. Fotografii cu intrarea triumfală în Bucureşti, la 1 decembrie 1918, a Familiei Regale împreună cu generalul Berthelot, cu Deputaţii Sfatului Ţării 1917-1918 şi Actul Unirii Basarabiei cu România – 27 martie 1918 întregesc expoziţia.
Vernisată în data de 23 octombrie, expoziţia Arde-n candelă o lumină. Ediţia a II-a evidenţiază rolul bisericii în înfăptuirea Marii Uniri. Prin expoziţia de icoane şi obiecte cu caracter religios, icoane de sec. XIX, pe lemn şi litografii, precum şi icoane pe sticlă de dată recentă realizate în stiluri diferite s-a urmărit ilustrarea credinţei şi unităţii naţionale. Expoziţia s-a înscris într-o temă mai vastă de interes – Eminescu şi credinţa –, căreia i s-a adăugat tema rolului bisericii la Marea Unire din 1918.
Expoziţia Eminescu şi ideea naţională, care va fi organizată pe 29 noiembrie 2018 la Biblioteca Naţională de Poezie Mihai Eminescu, își propune reliefarea contribuţiei generaţiei junimiste, implicit a lui Mihai Eminescu, la realizarea Marii Uniri. Prescriptele verbale ale Societăţii Junimea, expuse în facsimil, demonstrează netăgăduit interesul constant al membrilor Junimii pentru istoria şi cultura naţională, iar manuscrisele eminesciene (de asemenea, expuse în facsimil) oferă vizitatorilor o imagine cuprinzătoare a preocupărilor literare eminesciene (poeme, piese de teatru) inspirate din istoria naţională, a articolelor în care este subliniată identitatea naţională a românilor, indiferent de graniţe, a ipostazei lui Mihai Eminescu de traducător al documentelor referitoare la istoria românilor, adunate anterior de Eudoxiu Hurmuzachi. Militant fervent pentru întoarcerea la statul român a provinciilor istorice româneşti, Mihai Eminescu a fost şi autorul unor studii istorice de referinţă asupra Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, studii expuse în cadrul expoziţiei.
