Legal, de la 1 noiembrie 2018, toate categoriile de firme care au case de marcat cu rolă jurnal vor avea obligația să le schimbe cu case de marcat cu jurnal electronic, dar acest proces nu are șanse de efectuare la termen, motiv pentru care Ministerul de Finanțe și ANAF au anunțat cum vor proceda la controalele tematice privind aparatele fiscale, scrie startupcafe.ro.
Reamintim că pentru contribuabilii mari sau mijlocii ultimul termen pentru introducerea caselor de marcat era 1 septembrie 2018, iar în cazul contribuabililor mici, 1 noiembrie 2018.
Ministerul Finanțelor Publice spune, însă că nici după 1 noiembrie 2018 nu va da sancțiuni firmelor găsite fără case de marcat cu jurnal electronic, dacă antreprenorii au întreprins demersuri pentru dotare însă nu au reușit să-și procure aparatele din cauza disponibilului insuficient din piață.
MFP spune că va aplica un „tratament preventiv stimulativ şi de îndrumare a contribuabililor, inclusiv după 1 noiembrie 2018”, „fără afectarea activității operatorilor economici și fără aplicarea de sancțiuni, dacă nu există elemente de vinovăție ale contribuabililor”.
Finanțele susțin că „dotarea cu noile case de marcat a crescut semnificativ în ultimele luni, iar până la sfârșitul anului 2018 se estimează că majoritatea operatorilor economici vor fi dotați cu noile aparate cu jurnal electronic”.
La Botoșani, societatea Microtehnica SRL vine cu o ofertă avantajoase de case de marcat fiscale și cântare comerciale. Casele de marcat pot fi achiziționate începând cu 980 de lei, iar cântarele la un preț începând de 590 de lei.
Click aici pentru a vedea oferta de case de marcat!
Informații suplimentare puteți obține la sediul firmei din strada Cuza Vodă 24 (după Casa Sindicatelor), dar și la telefoanele 0231.533.346, 0744540671 sau 0745628291.
MFP spune că a dispus ANAF-ului ca eventualele acțiuni de control tematic privind respectarea termenelor de dotare cu aparate de marcat cu jurnal electronic să se realizeze cu informarea prealabilă a ministerului, în baza unei proceduri care trebuie să respecte următoarele repere metodologice:
- „în situația în care organele de control derulează aceste acțiuni de tip preventiv și constată situații în care contribuabilul a realizat toate demersurile pe care le-a avut la dispoziție, iar achiziția aparatului de marcat nu a putut fi realizată din motive independente de voința acestuia, potrivit legii, contribuabilul aflat în această situație, nu poate fi sancționat nici măcar cu avertisment (exemplu de astfel de situații: prototipul (modelul) de aparat de marcat specific unei anumite activități economice, nu este disponibil pe piață; termenul stabilit de distribuitor (furnizor) prin contractul încheiat cu utilizatorul, este ulterior datei controlului realizat; alte situații asemănătoare). Organele de control practică această abordare deoarece aplicarea unei sancțiuni contravenționale presupune existența unei vinovății a contribuabilului ori dacă aceasta nu există, nu poate fi aplicată nicio sancțiune, nici măcar avertismentul,
- aplicarea în acest mod a prevederilor legale referitoare la sancțiunile contravenționale în situația lipsei vinovăției, pe de o parte, și aplicarea pe de altă parte a avertismentului, în situația în care există vinovăție, dar este vorba de prima abatere, nu se raportează ca perioadă de aplicare la data de 1 noiembrie 2018, aceeași abordare fiind aplicabilă și ulterior acestei date, întotdeauna când situația de fapt este cea descrisă anterior, respectiv nu există vinovăție, sau există vinovăție, dar este prima abatere a contribuabilului.
- în situația în care organele de control constată că un contribuabil este în culpă, acestea vor analiza situația de fapt a comerciantului, pot constata, de la caz la caz, cel puțin următoarele situații și pot proceda în consecință astfel:
– este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic, dar acesta nu este fiscalizat și instalat, situație în care organul de control aplică avertismentul și stabilește un termen de instalare foarte scurt;
– nu este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic, dar există pe piață aparate corespunzătoare activității acestuia, situație în care organul de control aplică avertismentul și stabilește un termen scurt de dotare”.
Potrivit Legii prevenirii, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului de dotare stabilit prin planul de remediere, autoritatea/instituția publică cu atribuții de control are obligația să reia controlul, iar în situația în care se constată neîndeplinirea obligațiilor legale în termenul acordat, se aplică sancțiunile prevăzute de OUG nr.28/1999.
Conectarea aparatelor de marcat la un sistem informatic și transmiterea zilnică a informațiilor, se vor realiza după finalizarea procesului de implementare la nivelul tuturor utilizatorilor.
Până la acel moment, datele extrase din aparatele de marcat instalate se transmit lunar, electronic, prin declarație inteligentă pusă deja la dispoziția operatorilor economici ( A 4200).
Cine va trebui să aibă casă de marcat cu jurnal electronic
Conform OUG nr.28/1999 actualizată toți operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/ debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Reiese astfel că operatorii economici care vând bunuri cu amănuntul sau prestează servicii direct către populație au obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
De la această obligație sunt exceptate încasările realizate din următoarele activități ( art 2 din OUG nr. 28/1999):
- a) comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;
- b) vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;
- c) transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul;
- d) activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii – bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare;
- e) activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operaţiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta instituţiilor de credit, aparţinând acestor instituţii;
- f) activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale;
- g) vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult;
- h) comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;
- i) serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
- j) vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, definite potrivit legii;
- k) încasarea contravalorii energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei şi canalizării, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet
- l) efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;
- m) serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern şi internaţional, prestate de societăţi comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii;
- n) activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
- o) serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
- p) livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcţionează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede şi conţin un sistem de contorizare electronic şi/sau mecanic, ca parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidenţierea şi controlul sumelor încasate, cu excepţia livrărilor de produse energetice, astfel cum sunt definite în titlul VII din Legea nr. 571/2003*) privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
- q) comerţul de tip cash and carry desfăşurat de comercianţii care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse consumabile.