Plenul Senatului a modificat luni Legea 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, ca urmare a reexaminării actului normativ impuse de Decizia CCR 453/2018, prin care legea a fost declarată parţial neconstituţională.
Cea mai importantă modificare adusă legii, la inițiativa senatorilor PSD, prevede că și infractorii care primesc până la 5 ani de închisoare cu executare pot sta acasă, fără niciun fel de supraveghere.
Astfel, la articolul 38 al legii a fost introdus alineatul 12:
Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate dispune executarea detenției la domiciliu fără sistem electronic de supraveghere în cazul în care persoana condamnată:
a) nu are rapoarte de abateri disciplinare;
b) are o pedeapsă care nu depășește 5 (cinci) ani.
Inițiată de PSD, posibilitatea introducerii executării la domiciliu a pedepsei cu închisoarea a fost adoptată inițial de Parlament pe 6 iunie, dar măsura a fost contestată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție și declarată parțial neconstituțională.
Potrivit noii forme a actului normativ, „în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de până la 18 luni (faţă de 1 an forma în vigoare) executarea pedepsei se realizează prin detenţie la domiciliu, cu excepţia persoanelor condamnate pentru fapte cu violenţă”.
Noul act normativ prevede: „Comisia pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate (…) va dispune continuarea efectuării pedepsei prin detenţie la domiciliu cu sistem electronic de supraveghere. (…) Sistemul de supraveghere electronică se va realiza într-un regim informatic securizat, fiind supus atestării, autorizării şi înregistrării de Ministerul Comunicaţiilor”.
Senatul a mai stabilit că „regimul detenţiei la domiciliu se aplică şi persoanelor condamnate la închisoarea de până la 10 ani – femeile însărcinate, persoane care au în întreţinere minori, dacă acestor persoane nu li s-au interzis drepturile părinteşti înaintea pronunţării unei hotărâri de condamnare definitive”.
Senatul a adoptat luni actul normativ cu 102 voturi ”pentru”, 14 voturi ”împotrivă” și 3 abțineri. PSD, ALDE și UDMR au împreună 92 de senatori, PNL are 25, iar USR 13. Asta înseamnă că pentru a se ajunge la numărul total de 102 voturi ”pentru” s-au pronunțat în favoarea proiectului inclusiv senatori din opoziție.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat, pe 21 iunie, în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.
Curtea Constituțională s-a mai pronunțat o dată, la sesizarea PNL și USR, pe această măsură de executare la domiciliu a pedepselor privative de libertate și a declarat legea neconstituțională în ansamblu.
Actul normativ va fi dezbătut de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
Sursa: RomaniaTV
