Doi primari din judeţul Botoşani au reuşit un adevărat record în reducerea numărului de asistaţi social. Este vorba despre primarul comunei Dângeni şi edilul oraşului Ştefăneşti, două localităţi care se aflau în top după numărul persoanelor care trăiau pe banii statutului, la legea venitului minim garantat, scrie ziarul Adevarul.
Până în anul 2016 comuna Dângeni şi oraşul Ştefăneşti, din judeţul Botoşani, se aflau în top-ul localităţilor cu asistaţi social la legea 416, cea a venitului minim garantat. Mai precis, Dângeniul avea 380 de beneficiari, iar Ştefăneştiul aproape 1.000 de oameni care primeau bani de la stat. În ultimii doi ani însă, edilii celor două localităţi au aplicat un plan de reducere drastică a numărului de asistaţi social. În 2018, numărul asistaţilor social a fost redus cu aproape 80% în ambele comunităţi.
Cine refuză locul de muncă, pierde banii
Pentru a dezvolta economic zona dar şi pentru a oferi locuri de muncă, edilul din Dângeni, Cătălin Rotundu, a încercat în urmă cu doi ani să aducă o firmă de confecţii în comună. A avut însă o surpriză neplăcută. Sătenii, mai ales cei care încasau ajutor social, nu se înghesuiau să se angajeze. „M-am făcut de râs acolo. Am vrut să-i ajut şi au venit 20 de oameni din sutele care n-au loc de muncă. Ajunsesem să mă rog de ei să muncească“, spune Cătălin Rotundu.
Din acel moment, primarul din Dângeni, a declanşat o campanie pentru tăierea leneşilor de la ajutorul social. În colaborare cu un psiholog şi un asistent social, a căutat de muncă pentru cei apţi. Dacă refuzau să se angajeze, rămâneau fără ajutor social. „La început ne-a fost foarte greu să-i dezobişnuim de obiceiul ăsta. Dar nu era normal să ai oportunităţi de angajare şi să nu mergi fiindcă e mai uşor să stai acasă. Aveau nevoie fermierii de forţă de muncă şi nu aveau cu cine pentru că erau oameni care puteau munci şi primeau ajutor social“, spune Cătălin Rotundu. În final, din cei peste 380 de asistaţi social, au rămas doar şapte.
Anchete sociale la sânge
Al doilea caz de record la reducerea ajutoarelor sociale este oraşul Ştefăneşti, o localitate săracă de la graniţa de nord a României cu Republica Moldova. Şi aici, ca şi la Dângeni, principala ocupaţie a oamenilor este agricultura. În urmă cu doi ani, la Ştefăneşti, dintr-o populaţie de 5.000 de locuitori aproape 1.000 erau beneficiari ai legii venitului minim garantat. Numărul asistaţilor îl depăşea pe cel al persoanelor cu loc de muncă. Soluţia aleasă de primarul Florin Buţura pentru reducerea numărului de asistaţi social a fost munca în folosul comunităţii.
”Cei care nu veneau la muncă în folosul comunităţii, erau pur şi simplu tăiaţi de la ajutorul social. Aşa că în fiecare lună i-am chemat la treabă, mai ales că sunt atâtea lucruri de făcut. Nu poţi să primeşti bani chiar pe stat degeaba“, spune edilul din Ştefăneşti. Totodată s-au făcut anchete sociale la sânge. „Efortul funcţionarilor a fost colosal fiindcă au fost făcute anchete sociale din casă în casă. Nu a mai funcţionat sistemul anchetelor sociale din birou“, spune Alin Corduneanu, administrator public al oraşului Ştefăneşti. Asistaţii social au fost trimişi să lucreze inclusiv la balastiera oraşului. În momentul de faţă, din aproximativ 1.000 de asistaţi social au mai rămas cel mult 230 de persoane.
Economie la bugetul de stat
Dincolo de reducerea semnificativă la nivel statistic, cel puţin autorităţile locale din Ştefăneşti spun că au salvat sume de bani la bugetul de stat. În ultimii doi ani, Ştefăneştiul a redus cheltuielile cu asistaţii social cu aproximativ 60.000 de lei. Dângeniul a avut o reducere asemănătoare prin suspendarea ajutoarelor sociale nemeritate. Totodată, autorităţile locale din Ştefăneşti spun că, menţinând doar pe cei care fac muncă în folosul comunităţii, s-au ales şi cu o forţă de muncă necesară pentru treburile edilitare ale oraşului.
Sursa: Adevarul
