Un medic botoșănean este considerat printre cei mai buni oncologi ai României. Este vorba de Dragoș Median, medic primar specializat în oncologie medicală la Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Filantropia din Bucureşti.
Dragoș Median s-a născut pe 15 ianuarie 1976 și este fiul fostului muzeograf Gheorghe Median. A absolvit Colegiul Național Mihai Eminescu din Botoșani, unde a fost șef de promoție. Ulterior, acesta a terminat Medicina la Iași, în 2000, iar apoi a lucrat un an la Botoșani.
Pe fondul lipsei de dotare a Spitalului Județean Botoșani, Dragoș Median a decis să se mute la Iași, unde a dat peste un sistem de relații care nu i-a plăcut, așa că a plecat la București, unde a început să facă performanță.
El a acordat, de curând, un interviu Marinei Almășan pentru femeide10.ro, în care a vorbit de evoluția sa profesională.
“Sincer, aș pleca și mâine din țară, pentru că, îmi pare rău s-o spun, dar am încetat să cred în viitorul României..”, spune cu tristețe botoșăneanul.
Marina Almășan: – De fiecare dată când vorbesc despre cariera cuiva, sunt curioasă ce fel de copilărie a avut, ce fel de copil a fost…
Dr.Dragoș Median: – Aaa! Am fost un copil extrem de cuminte și de ascultător. Eram doi, la părinți – eu și sora mea mai mică. Ea era mai “băiețoasă”, iar eu eram cel liniștit. Și care citea foarte mult. Cu excepția perioadei de liceu, toată viața am citit foarte mult. Țin minte că , din cauza asta, întârziam deseori la școală. Tatăl meu, care era muzeograf și primea deseori , la muzeu, vizitele școlilor din oraș , ajunsese să cunoască o mulțime de învățătoare și a astfel a avut posibilitatea să mi-o aleagă pe cea mai bună. Care însă lucra la o școală aflată foarte departe. Așa că zilnic aveam de parcurs o distanța foarte mare. Țin minte că, începând din clasa a 5a, am învățat după masa , iar dimineața obișnuiam să stau acasă și să citesc ore în șir. Iar când auzeam, la radio, “Cotele apelor Dunării”, mă trezeam brusc că e 12 fără 10, și atunci știam că…iar am întârziat la școală!
Marina Almășan: – În zilele noastre pare un lucru “exotic”: să intârzii la școală, pentru că te-a uitat Dumnezeu citind! Copiii de azi aproape că nu mai citesc…
Dragoș Median : – Așa este. Eu însă am avut la dispoziție biblioteca tatălui meu, care avea, cred, peste 1500 de titluri. Țin minte că, în copilărie eram fascinat de scrierile lui Dumas, de “Cireșarii”, de alte cărți ale copilariei.
Marina Almășan: – Am înțeles că tata a fost muzeograf, deci foarte aproape de lumea cărtilor, a disciplinelor umaniste. Dar mama?
Dr.Dragoș Median: – Mama a fost educatoare.
Marina Almășan : – Nici nu mă miră că ați fost un copil cuminte! Si…cum s-a petrecut “ întalnirea cu Medicina”?
Dr.Dragoș Median: – La finele clasei a X-a a apărut fireasca întrebare : ce voi face în continuare? Este dilema copiilor buni la învățătură, la toate materiile. Ori eu am fost șef de promotie , în clasele I-VIII, apoi la liceu am intrat al doilea ( Liceul Mihai Eminescu din Botosani – un liceu de prestigiu!) , eram elev în cea mai bună clasă din liceu. Matematica, sincer, nu mă atrăgea din cale-afară. Visam să fac Drept sau Medicină. Dar , la Drept, aveam senzația că dau toate domnișoarele – deci varianta asta a căzut. Prin urmare, am ales Medicina. Dacă mă întrebați, cred că, de fapt, mi-ar fi plăcut să urmez Istoria. Bref, am terminat Facultatea de medicină la Iași, în anul 2000. A fost ultimul an în care stagiul de un an era obligatoriu, deci pot spune că “am pierdut un an”. În Botoșani. Aici am constatat “diferențele”, în schimb mi-am ascuțit simturile clinice. Îmi amintesc că, în perioada aceea, nu exista aparatură, nu se făceau analize, trebuie să te descurci cu…un stetoscop! Nu mi-am dorit nimic mai mult, decât să plec din acea zonă. Mai ales că în Iași m-am ciocnit de un sistem de “relații” greu de înfruntat.