Cum ajung copiii de la ţară să obţină note de 1 şi 2 la Capacitate. Un elev a adormit la examen pentru că fusese trezit devreme şi pus să mulgă vacile

În judeţul Botoşani aproximativ o treime dintre elevii de la clasa a VIII-a înscrişi la Capacitate nu a reuşit să obţină nota 5. Mai mult decât atât, o bună parte a avut note numai de 1, 2 sau 3. Majoritatea este din mediul rural. Profesorii şi directorii de şcoli unde numărul de elevi cu note foarte mici abundă spun că aceştia nu pot învăţa fiindcă sunt puşi la muncile câmpului sau la păzit vitele, chiar şi în ziua de dinaintea examenelor, scrie ziarul Adevarul.

În judeţul Botoşani au participat la examenul de Evaluare Naţională 3.948 de elevi. Procentul de promovabilitate a fost de 69.26%, mai mic cu patru procente decât anul trecut. Peste 30% dintre elevi nici măcar nu au reuşit să i-a nota 5 la Capacitate. Mai mult decât atât, o sută de elevi au luat nota 1 sau 2, la ambele obiecte de examen, iar alte câteva sute au luat note de 3. Majoritatea elevilor ajunşi în topul ruşinii cu notele de la Capacitate sunt copii de la ţară.

Din discuţiile avute cu oamenii din satele Botoşaniului, dar şi cu directorul uneia dintre şcolile de care au aparţinut elevii de 1 şi 2 la Capacitate, reiese că de vină este atât sărăcia, cât şi lipsa de educaţie a părinţilor, care nu dau doi bani pe şcolirea propriilor copii. Majoritatea covârşitoare a elevilor de 1, 2 sau 3 la Evaluarea Naţională sunt copiii trimişi să pască vacile pe câmp sau să prăşească în loc să înveţe.

A adormit cu capul pe bancă la Capacite, după ce a muls vacile

Ne-am deplasat în satul Ungureni, comuna Ungureni, la şcolile numărul 1 şi numărul 2, acolo unde din 27 de elevi înscrişi la Evaluarea Naţională au reuşit să obţină peste 5 la Capacitate numai 7 elevi. La Şcoala numărul 2, care este arondată Şcolii numărul 1, majoritate elevilor au obţinut numai note de 1, 2 şi 3. Este de altfel una dintre şcolile din mediul rural unde pot fi întâlnite astfel de contraperformanţe.

Directorul şcolii, Elena Drochio, spune că profesorii fac tot ce le stă în putinţă, dar nu pot schimba mentalitatea oamenilor din sat. Mulţi săteni, spune directoarea, nu dau doi bani pe educaţia şcolară a copiilor. Preferă să-i trimită la muls vacile sau la muncile câmpului. Nu i-au păsuit pe copii nici măcar în ziua examenelor. Treburile gospodăriei, spune Elena Drochio, sunt mai importante decât şcoala, pentru mulţi oameni din mediul rural.

”Profesorii fac pregătire suplimentară, la obiectele de examen, încă de la începutul anului. Mulţi copii nu vin la aceste ore. Şi rezultele se văd, note de 1 şi de 2. Părinţii sunt dezinteresaţi. Îi folosesc la muncile câmpului, la creşterea animalelor. La ţară aşa gândesc părinţii. Zic că elevului prea multă carte nu-i trebuie, fiindcă el i-a luat tractor, i-a luat vacă şi aşa mai departe. Şi automat trebuie să muncească, nu să stea cu burta pe carte toată ziua. Şi cu această mentalitate, ce putem noi face?”, spune directoarea şcolii. De altfel tot directoarea şcolii ne-a povestit o întâmplare chiar din ziua examenelor.

Un elev a adormit efectiv cu capul pe bancă, la Capacitate, după ce a muls vacile părinţilor, cu noaptea în cap.

”Pur şi simplu am auzit un zgomot. I-a căzut pixul din mână, adormise. Am aflat că a muls vacile de la trei dimineaţa şi apoi a venit la examen. A dat foaia aproape goală”, spune directoarea şcolii.   Aceeaşi realitate cruntă, o confirmă şi directorul Liceului Tehnologic din Plopenii Mari, comuna Ungureni.

”Unii copii sunt ţinuţi de către părinţi la muncile câmpului. Examenele coincid cu muncile câmpului şi în loc să fie lăsaţi să înveţe tocmai acum sunt luaţi la muncă”, spune Alexandru Dascalu, directorul liceului.

”Sunt nenorociţi de sărăcie şi dacă nu muncesc nu mănâncă”

Oamenii din sat cunosc bine această realitate cruntă. Ştiu că fără învăţătură nu ajung nicăieri tinerele generaţii. ”Ajung să bată uliţele şi să dea cu băutura. Trebuie învăţătură, cum nu trebuie”, spune o săteancă din Durneşti, comuna Ungureni. Cu toate acestea, spun că muncile câmpului, pentru mulţi oameni de la ţară, sunt mai importante decât mersul la şcoală.

”Dacă nu merge să-şi ajute părinţii, cum ajung să aibă recoltă. Sunt nenorociţi de sărăcie şi dacă nu muncesc nu mănâncă. Cu ce să plătească ajutoare? Ajutoarele sunt copiii şi mai degrabă îi ia la câmp decât să-i lase la învăţătură. Nici nu au cu ce să-i ţină la carte. Stau cu vacile, merg la prăşit”, spune mătuşa Elena din Durneşti. Totodată, alţi săteni cred că de vină sunt şi plecările părinţilor în străinătate, care au legătură, ca într-un cerc vicios, tot cu sărăcia.

”Nu învaţă. Cum să aibă note de trecere dacă nu învaţă? Părinţii sunt plecaţi în străinătate. Ei rămân cu moşnegii şi bat uliţele nesupravegheaţi. Se ţin numai de prostii şi nu are cine să aibă grijă de ei”, spune un alt sătean din Durenşti. Tanti Maria ştie ce se va alege de aceşti copii ţinuţi la coada vacii. ”O să se aleagă prăpădul şi de ei, şi de noi, şi de ţară. Fără carte nu faci nimic. Pe ei dacă nici măcar înainte de examen nu-i cruţă cu munca, vă daţi seama ce se alege de ei. Viitorul lor este închis, ajung oameni de păzit animalele, oameni care muncesc cu ziua la pământ. Mai dau şi de patima băuturii şi tot aşa”, spune femeia.

Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar spun că toate aceste şcoli vor fi monitorizate în permanenţă. Toate şcolile cu probleme din mediul rural sunt monitorizate de ani de zile, dar realitatea cruntă nu se schimbă.

Sursa: Adevarul