Clubul Sportiv din Botoşani, o adevărată fabrică de campioni, a ajuns să se bazeze aproape exclusiv pe copiii de la ţară. Din rândul lor sunt recrutaţi sportivii care ajung să reprezinte România la cele mai importante competiţii. Majoritatea sunt din familii foarte sărace şi speră să se realizeze prin intermediul sportului de performanţă.
Clubul Sportiv Botoşani este o adevărată ”fabrică” de campioni în sportul românesc. Este unul dintre cele mai prolifice cluburi sportive din ţară, din punct de vedere al performanţei juniorilor. Numai în anul 2017, sportivii de la CS Botoşani au obţinut aproape 200 de medalii, dintre care 26, la cele mai importante competiţii internaţionale. Aproape toţi campionii Clubului Sportiv din Botoşani sunt copii de la ţară. Majoritatea – din familii nevoiaşe şi din cătune îndepărtate, scrie ziarul Adevarul.
An de an, aceşti sportivi urcă pe cele mai înalte trepte ale podiumului la mondiale şi europene. Tocmai de aceea Clubul Sportiv s-a decis să abordeze o strategie-pilot. Mai precis, în loc să încerce, fără prea mare succes, să convingă tinerii de la oraş să se apuce de sportul de performanţă, şefii de la CS au decis să deschidă secţii-satelit, în mediul rural. Una dintre aceste secţii este deja funcţională de un an în comuna Tudora, la 30 de kilometri de municipiul Botoşani. Această strategie a dat roade după numai câteva luni. Mai precis, trei copii de agricultori nevoiaşi, abia incluşi în programul de antrenament de la Tudora, au reuşit să urce pe podium la cele mai dure competiţii de atletism, la nivel naţional.
”Aleargă de mănâncă pământul. Sunt serioşi şi muncesc pe rupte. Sunt copii care vor să-şi depăşească condiţia, să evadeze din lumea lor. Ştiu că sportul este una dintre puţinele şanse pe care le au. Iar noi le-o oferim fără ezitare”, spune Mia Roată, director la Clubul Sportiv Botoşani.
Performerii de la ţară, cu numai câteva luni de antrenament
În fiecare zi, indiferent de vreme, pe terenul de fotbal din apropierea şcolii ”Tiberiu Crudu”, situată în centrul satului Tudora, Nicuşor, Marian şi Constantin aleargă kilometri întregi. Sunt trei copiii pirpirii, cu vârste cuprinse între 12 şi 14 ani, dar cu ambiţii mari. Vor să ajungă campioni la atletism şi, aşa cum visează fiecare dintre ei, să se realizeze. Cei trei puşti fac parte din programul iniţiat de Clubul Sportiv Botoşani, în mediul rural. Ei, alături de alţi 20 de copiii de la ţară, sunt înscrişi la secţia-satelit de atletism de la Tudora. De antrenamentele lor se ocupă Alina Zaharie, o atletă botoşăneancă de numai 25 de ani, renumită pentru cursele sale infernale, în super-maratoane şi maratoane pe trasee montane. Secţia a fost deschisă odată ce Alina a ajuns profesoară de sport şi educaţie fizică la şcoala din Tudora. Mai precis în septembrie 2016.
La şcoala din Tudora, Clubul Sportiv a reuşit să se înţeleagă cu autorităţile locale. Au primit acordul de a folosi terenurile de sport şi toate facilităţile de antrenament pentru atletism. În acel moment cu 25 de copii, de la ţară, Alina a pornit la drum. După numai câteva luni de antrenamente, rezultatele au venit în mod miraculos. Deşi s-a bazat doar pe copii pirpirii de la ţară, fără alimentaţie adecvată şi după numai câteva luni de antrenament, Alina Zaharie a reuşit aproape imposibilul. Trei copiii de la Tudora au urcat pe podium la una dintre cele mai dure competiţii de atletism din ţară, mai precis Campionatul Naţional de Marş. Competiţia a avut loc în martie 2017, la Bucureşti. Aici Marian Ciobănaşu, Nicuşor Chelaru şi Constantin Daicu, băieţii care aleargă mereu pe terenul din apropierea şcolii, au obţinut două medalii de bronz şi o medalie de argint.
Şi asta după ce au concurat cu sportivi experimentaţi şi cu ani de practică în domeniul atletismului. În special despre Nicuşor Chelariu, un puşti de 12 ani, mic şi slăbuţ, se spune că este un alergător nativ, cu viitor de mare campion. ”Culmea, eu m-am aşteptat ca ei să obţină rezultate. Am avut încredere în ei. I-am văzut cât de muncitori şi modeşti sunt. Sunt copii care nu crâcnesc. Nu spun «nu mai pot» sau «nu mai vreau». Muncesc şi iar muncesc. Sunt obişnuiţi cu munca.
Au concurat cu sportivi care aveau poate o experienţă mai mare, dar ambiţia şi puterea lor de muncă i-a făcut să ajungă pe podium, deşi aveau o experienţă redusă ca alergători. Chelaru este un nativ. Este un copil cu foarte mult talent”, spune Alina Zaharie. Campionatul Naţional de la Bucureşti, a fost prima competiţie pentru aceşti copii. Şi a venit şi cu primele medalii. Acum au deja un an de experienţă şi se pregătesc în luna martie pentru un nou campionat naţional, organizat de această dată la Alba Iulia.
”Eu vreau să reuşesc în viaţă”
Cei trei alergători medaliaţi de la Tudora sunt copii din familii sărace, de agricultori. Pentru ei sportul este aproape totul. Este colacul care-i poate salva de la o viaţă modestă, dedicată agriculturii de subzistenţă. Constantin visează mereu să devină campion. ”Sportul este şansa mea. Îmi place să vin să alerg, să mă antrenez. Mă simt aşa de bine aici. Vreau să fie campion. Eu vreau să reuşesc în viaţă. Şi nu văd viaţa fără sport”, spune Constantin Daicu. Nicuşor Chelaru şi Marian Ciobănaşu sunt şi ei fii de agricultori. Poartă cu mândrie hanoracele câştigate la Campionatul Naţional. ”Sunt foarte mândru. Alerg ca să câştig. Dacă nu muncesc, nu câştig. Eu aşa văd sportul. Dacă nu era atletismul şi doamna antrenor, viaţa mea nu era atât de frumoasă. Sunt fericit când alerg şi câştig”, spune Nicuşor. De multe ori, aceşti copii fug de sărăcie, cu ajutorul sportului. ”Prin sport ei pot să iasă din mediul lor. Copii de la ţară ştiu ce este munca şi nu se dau în lături. Tocmai de aceea realizează că prin sport, cu muncă, îşi pot depăşi condiţia. Când mergem în cantonament şi le dăm de mâncare, copiii de la ţară mânâncă tot, pur şi simplu ling farfuriile. Prin sport vrem să le oferim o şansă. În acelaşi timp ne bucurăm şi noi de sportivi cu mare potenţial”, spune Mia Roată. Totodată, sunt şi cei care spun că antrenorii îşi împart sandvişurile, cu copii de la ţară, atunci când ştiu că sunt flămânzi.
Copii de la oraş, neatractivi pentru sportul de performanţă
Decizia de a face selecţie la ţară aparţine atât clubului, cât şi antrenorilor, după ce au încercat fără succes să-i convingă pe copiii de la oraş să facă performanţă. Totodată experienţa clubului a arătat că cele mai bune rezultate sunt obţinute de copiii din mediul rural. După încercări eşuate în municipiul Botoşani, Alina Zaharie a decis să facă o încercare în mediul rural. După numai câteva luni, spune că a tras lozul câştigător. Dincolo de rezultatele obţinute de cei trei puşti din Tudora, Alina spune că poate pe viitor să pregătească adevărate generaţii de campioni, la ţară.
”Eu am încercat cu secţia de atletism la oraş. Din păcate nu a mers. În sensul că nu am găsit tinerii dispuşi şi capabili de performanţă sportivă. Preferau să facă altceva, decât să muncească pentru medalii. Pentru performanţă trebuie muncă şi ambiţie. Aceste calităţi le-am găsit însă la ţară. A fost cea mai bună decizie, pasul de a înfiinţa această secţie la Tudora. Am găsit aici copii modeşti, fără foarte multe resurse financiare poate, dar muncitori şi dornici de performanţă. De multe ori vin ei la mine şi mă întreabă: «Doamna, când alergăm?»”. Simt foarte multă căldură şi ataşament din partea lor. Vin singuri, nu trebuie să-i caut eu. Şi muncesc fără să crâcnească. Copiii de la ţară sunt aur pentru sport”, spune Alina Zaharie.
De altfel, după ce ani la rândul sportivii de la ţară au reuşit, aduşi în internatul de la Clubul Sportiv, să obţină rezultate uluitoare, şefii de la CS Botoşani au decis să adopte această strategie de organizare şi selecţie. ”Aproape toţi sportivii noştrii de excepţie, campioni mondiali, europeni, balcanici, sunt din mediul rural. Şi de la haltere, şi de la canotaj, în parte şi de la lupte. Sunt copii serioşi şi muncitori. Plus baza genetică foarte sănătoasă pe care o au. De aceea am decis să mai deschidem secţii-satelit, în mediul rural, pe lângă cea de atletism de la Tudora, şi una de lupte, dar şi una de box”, spune Mia Roată.
Sursa: Adevarul
One thought on “„Fabrica“ de campioni: copiii de la ţară care aleargă pentru a reuşi în viaţă. „Ştiu că sportul e una dintre puţinele lor şanse“”