Două grădinițe din județul Botoșani vor fi redeschide din anul școlar viitor, iar una va fi închisă. Potrivit inspectorului general al Inspectoratului Școlar Județean, Gabriel Hârtie, la Școala nr.1 Bătrânești din Gorbănești, la propunerea primăriei, se va închide grădinița din lipsă de copii.
”Acolo era școală primară și nivel preșcolar. Din anul școlar viitor, nu vor mai avea preșcolari. Copiii vor fi transportați cu microbuzul școlar, dacă sunt doi-trei îi duce la altă structură apropiată”, a menționat Habriel Hârtie.
De asemenea, în cadrul Planului de școlarizare pe anul 2018-2019, s-a aprobat redeschiderea grădiniței din satul Cișmea, dar și și a grădiniței din satul Viișoara Mică, tot la solicitarea UAT-urilor.
”În satul Cișmea până acum nu funcționa grădinița iar de anul viitor, la solicitarea primăriei, redeschidem, pentru că au copii din zonă. Până acum veneau în municipiul Botoșani și am aprobat să redeschidă grădinița și sperăm să-și facă grupa, dacă nu o închidem la 1 septembrie. Trebuie să aibă minim 15 preșcolari . Dacă până la 1 septembrie 2018 nu-și formează grupa, cu părerea de rău le închidem structura. Am aprobat și la Viișoara Mică o grădiniță. Până acum nu au avut grădiniță, acum au preșcolari în sat și e dificil să-i transporte. Au spațiu, pentru că acesta exista. Acum au preșcolari în sat și va funcția din anul școlar viitor o grupă de grădiniță. De asemenea, dacă nu fac grupa nu deschidem”, a spus inspectorul general al IȘJ.
Planul de școlarizare a fost trimis spre aprobare la Ministerul Educației.
ERATA A se citi Cişmea în loc de Ciuşmea.
Numele satului se crede a veni de la cișmeaua zidită în partea de nord-vest a satului, despre care se zice că ar fi foarte veche și ar fi fost construită de Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei. Inscripția, de pe zid, spune că cișmeaua a fost restaurată din nou în 20 mai 1831, de diaconul Neculai Panaitescu din Botoșani.
Începând cu 1864 satul va face parte din comuna Răchți, aceasta numindu-se inițial Popăuți. În Marele Dicționar Geografic al Romîniei se precizează că satul avea, în 1899 o populație de 64 familii sau 252 suflete și o suprafață de 164 hectare a locuitorilor, de asemena aici existând o biserică ridicată în 1847 și o cârciumă