Analiză: Impactul transferului contribuțiilor sociale de la angajator la salariat

In absenta unor mecanisme coercitive de adaptare a salariilor brute la noua formula de impozitare in mediul privat , proiectul de transfer al contributii lor de la angajator la salariat prezinta un risc de scadere a veniturilor salariale nete , in special pentru angajatii din intreprinderi le mici, angajatii cu salarii mici ( cuprinse intre 1600 si 1900 lei ) , sau pentru angajatii scutiti de la plata impozitului pe salarii (cercetare – dezvoltare, produ ctia de software , lucratorii sezonieri) . Pentru companii, efortul de adaptare va fi considerabil, atat din punctul de vedere al estimarii si aplicarii cresterilor salariilor brute pentru toti angajatii, cat si in privinta adaptarii sistemelor contabil.

In consecinta, transferul contributiilor sociale din sarcina angajatorului in sarcina salariatilor pare sa fie un exercitiu menit sa ascunda incapacitatea Guvernului de a asigura in mod real cresterile salariale anuntate in sectorul bugetar, sunt concluziile analizei economice facute de Sindex Romania la cererea Cartel Alfa.

Impactul transferului este ilustrat prin patru scenarii: 
1) Scenariul in care angajatorii vor face modificarile necesare pentru a mentine salariul net al salariatilor.
2) Scenariul in care angajatorii vor face modificarile necesare pentru a mentine stabile cheltuielile totale cu salariatii.
3) Scenariul in care salariul brut va fi crescut cu 25%, asa cum s-a anuntat pentru salariatii din sectorul public.
4) Scenariul in care angajatorii nu vor face modificari si vor pastra salariile brute ale salariatilor neschimbate.

Scenariul 1. Salariul net ramane acelasi
Acest scenariu este probabi l in cazul multinationalelor si al angajatorilor din companiile cu capital romanesc medii si mijlocii , care inregistreaza rezultate economice pozitive. Pentru a mentine salariul net stabil, salariul brut va trebui sa fie crescut cu 19,9%, ceea ce corespunde discutiilor anterioare anuntului proiectului de O.G., in care s-a stipulat necesitatea cresterii salariilor brute cu 20% pentru a mentine salariile nete

Scenariul 2. Costul total pentru companie ramane acelasi.
Acest scenariu este putin probabil in contextul economiei romanesti, unii angajatori folosind orice oportunitate de a reduce costurile cu forta de munca. In cazul mentinerii costului total actual cu forta de munca , salariul net ar creste cu doar 0,2% … din nou, insuficient pentru a reprezenta o „crestere a puterii de cumparare a salariatilor” , asa cum prevede Nota de Fundamentare a Ordonantei de Urgenta.

Scenariul 3. Salariul brut creste cu 25%
In cazul in care salariile brute vor creste cu 25%, asa cum se prevede pentru angajatii din sectorul bugetar, salariul net va ajunge de la 3000 la 3128 lei, adica o crestere de 4,25%. Potrivit unor lideri sindicali, aici este cheia deciziei de mutare a contributiilor sociale de la angajatori la salariati, prin acest procedeu urmand sa creasca salariile brute, in concordanta cu mult – discutata Lege a salarizarii unitare, fara insa ca cheltuielile totale cu salariatii si salariile nete sa creasca la fel de mult. Altfel spus, se asigura o crestere substantiala a salariilor, insa numai a salariilor brute, in timp ce cresterea puterii de cumparare a salariatilor din sectorul bugetar va fi mult mai modesta.

Scenariul 4. Salariul brut ramane neschimbat
Exista riscul ca multe companii , si in special companiile mici sau companiile aflate in dificultate, sa nu modifice salariile brute, sau sa le modifice cu intarziere. In acest caz, daca salariul brut va ramane neschimbat , salariul net va scadea de la 3000 lei la 2502 lei, adica o pierdere de 16,6% pentru salariati. In acest scenariu, si incasarile la bugetul de stat si bugetele de protectie sociala vor avea de suferit, incasarile reducandu – se cu 5% pentru contributiile sociale si cu 51% pentru impozitul pe venit din salariu.

Multi furnizori de servicii de contabilitate si-au prevenit deja clientii de riscul scaderii salariilor nete in cazul in care nu se fac ajustari. Totusi, in sectorul privat ajustarile necesare sunt lasate la latitudinea angajatorilor, carora din punct de vedere strict financiar le convine sa nu mareasca salariile brute.

Scenariu special: angajatii cu salariu minim pe economie 
In paralel cu trecerea contributiilor de la angajator la salariat s-a propus si cresterea salariului minim de la 1450 lei la 1900 lei incepand cu 1 ianuarie 2018, si nu la 1550 lei, cum era prevazut anterior. Aceasta crestere urmareste sa oblige angajatorii care au salariati cu salariul minim pe economie sa aplice cresterea necesara pentru a compensa efectul transferului de cotizatii asupra salariului net.

CE IMPACT ARE TRANSF ERUL ASUPRA BUGETELO R DE ASIGURARI SOCIALE SI BUGETULUI DE STAT ?
Asa cum am aratat mai sus, in cazul in care salariile brute vor creste suficient pentru a compensa efectul transferului propus, valoarea contributiilor colectate in bugetele de asigurari sociale va creste, iar val oarea impozitelor pe salarii colectate in bugetele de stat va scadea.

Acest fapt este confirmat si in Nota de Fundamentare a Ordonantei de Urgenta, care prevede ca in urma modificarilor propuse (inclusiv reducerea impozitelor pe venit din alte surse decat salariile) incasarile la bugetul de stat vor scadea cu 13,7 miliarde de lei in 2018, in timp ce incasarile la bugetul asigurarilor de stat vor creste cu 8,5 miliarde de lei

CARE SUNT CONSECINTE LE PENTRU NEGOCIERILE COLECTIVE?
In cazul cresterilor salariale negociate in valoare bruta, impactul acestora asupra veniturilor nete ale angajatilor va fi mai mic in noua formula, pentru ca sumele negociate vor fi supuse unor cote mai ridicate de impozitare. De exemplu, in cazul unui salariu brut de 3000 lei, o crestere cu 300 lei inseamna astazi o crestere a salariului net cu 210 lei, in noua formula aceasta va reprezenta o crestere neta de doar 176 lei.

Sursa: HotNews