Reprezentanții partidelor politice parlamentare din județul Botoșani au semnat Pactul local pentru combaterea traficului ilicit, propus de către Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” (ACTIV). Ceremonia de semnare a avut loc în cadrul dezbaterii cu tema “ACTIV în lupta împotriva contrabandei“ organizată de către Asociația ACTIV. La eveniment au participat reprezentanți ai structurilor MAI, parlamentari, directori de instituții publice. În luna octombrie Asociația ACTIV a semnat primul pact local cu reprezentanții partidelor politice din Satu Mare.
“Ne bucură faptul că reprezentanții comunității din Botoșani au acceptat să semneze Pactul pentru combaterea traficului ilicit. Vrem ca prin eforturile noastre comune de reducere a traficului ilicit să asigurăm un mediu economic corect și echitabil pentru dezvoltarea județului. Acest lucru se poate întâmpla doar prin colaborarea dintre autoritățile statului, consumatori, mediul economic local și organizațiile nonguvernamentale. Vom folosi toate pârghiile legale în scopul combaterii traficului ilicit pentru a-i reduce efectele negative în planul stabilității economice, al bunăstării sociale, al sănătății și siguranței publice. Ne dorim să aflăm problemele cu care se confruntă comunitățile, să discutăm cu autoritățile și cu toți cei afectați de traficul ilicit de mărfuri, să vedem ce măsuri se pot lua și la sfârșitul anului să prezentăm în Parlamentul României principiile directoare ale unei Strategii Naționale de luptă împotriva contrabandei”, spune Daniel Mărăcineanu, Director General al Asociației ACTIV.
Potrivit reprezentanților asociației, s-a constatat că traficul ilicit este favorizat în special de lipsa de înțelegere a repercusiunilor pe care acest fenomen le generează în mod direct și indirect asupra cetățenilor.
Pentru a lupta eficient împotriva acestui fenomen este nevoie de o Strategie Națională de Combatere a Traficului Ilicit. Un asemenea document poate fi elaborat și aprobat numai după consultarea prealabilă a tuturor factorilor interesați, și ne referim aici atât la autoritățiile publice centrale și locale, dar și la consumatori și agentii economici grupați în jurul industriilor afectate.
Conform analizelor de piață referitoare la contrabandă, coroborat cu rezultatele obținute de autorități în combaterea acestiu fenomen, regiunea de Nord Est este o zonă extrem de expusă atât din punctul de vedere al consumului, cât și al tranzitului de produse.
În lunia iulie, Asociația ACTIV a realizat în colaborare cu Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, un studiu de piață cu privire la percepția românilor asupra traficului ilicit. Studiul, realizat pe un eșantion naţional reprezentativ de 1.200 de persoane, relevă faptul că 90% dintre români au o părere proastă despre contrabandă. Totodată, studiul arată că aproape 20% dintre români ar cumpăra un produs de contrabandă datorită prețului mai mic.
Contrabanda este un fenomen extrem de răspândit în societatea românească, românii având acces facil la bunuri pentru care statul nu încasează nicio taxă. Conform studiului citat, ţigările sunt considerate principalul produs de contrabandă din România (97% dintre respondenți). Pe locul doi sunt bunurile contrafăcute (îmbrăcăminte, cosmetice, electronice, electrocasnice – 93%), urmate de droguri 89%, alcool 82% și medicamente 75%.
Referitor la accesul publicului larg la produsele de contrabandă, podiumul e ocupat de aceleași trei categorii de produse: 67% dintre respondenți confirmă că s-au întâlnit cu bunuri contrafăcute, 63% spun că au avut acces la țigări de contrabandă, 33% dintre intervievaţi declară că au întâlnit alcool de contrabandă, iar 19% că au avut contact cu medicamente de contrabandă.
Același studiu arată că fenomenul de contrabandă este unul tolerat la nivelul societății românești. Cei care exclud cumpărarea produselor de contrabandă invocă nesiguranța legată de calitatea produselor (două treimi) și nu ilegalitatea sau imoralitatea acțiunii (doar 17%). Dintre cei care ar cumpăra produse de contrabandă, aproape 75% își justifica acțiunea prin prisma prețului de achiziție mai mic.
În proporție covârșitoare, cei intervievați consideră că traficul ilicit este favorizat de: nivelul scăzut de trai – 94%, dezinteresul politicienilor – 89%, corupția – 86% și diferențele de preț față de alte țări – 85%.
Aproape 2 din 3 români consideră că instituțiile politice precum autoritățile locale, Parlamentul și Guvernul nu se implică pentru a opri traficul ilicit și spun, într-un număr și mai mare, că ar vota un politician care ar avea o atitudine diferită și o activitate susținută în combaterea contrabandei.
Deși 94% dintre respondenți conștientizează efectul negativ al contrabandei asupra economiei românești, iar 89% dintre cei chestionaţi sunt conștienți de impactul negativ asupra bugetului de stat, doar 54% dintre ei consideră că acest fenomen le afectează în mod semificativ nivelul de trai.
Aproximativ jumătate dintre subiecții cercetării (52%) spun că nu cunosc acțiuni de combatere a contrabandei, iar dintre cei care oferă un răspuns cu privire la acest subiect, cei mai mulți fac referire la acțiunile de control, razii și verificări (23%).
