Criza economica face ravagii si la Tribunal, magistratii fiind asaltati cu mii de dosare de faliment.
In primele patru luni din 2010, sectia comerciala a inregistrat 2.300 de dosare in conditiile in care in tot anul trecut au fost 3.110. La aceasta sectie activeaza sase magistrati, insa doi dintre ei sunt delegati de la Judecatorie si ar trebui sa se intoarca la post in septembrie.
"Facem eforturi sa prelungim delegatiile celor doi judecatori cu inca sase luni. La inceputul lunii a expirat delegatia unei colege care activa la Curtea de Apel Suceava si urmeaza sa se alature celor sase la sectia comerciala. Sunt dosare multe si foarte complexe, de durata si avem nevoie de oameni", a explicat Adrian Toporascu, presedintele Tribunalului Botosani.
Potrivit acestuia o situatie asemanatoare s-a inregistrat acum doi ani, cand a fost modificata legislatia si o parte din dosarele judecate de Judecatorie au fost declinate spre Tribunal. La scurt timp s-a revenit la procedura initiala.
Economistii spun ca, daca pana acum si-au inchis activitatea firmele mici, in acest an au inceput sa intre in faliment si societati mari. Cauza ar fi lipsa masurilor pentru combaterea efectelor crizei economice. Pe langa reducerea comenzilor din cauza lipsei investitiilor, presiunea creditelor bancare si a datoriilor catre stat a dus la intrarea in insolventa. "Este o consecinta a politicii fiscale duse
pana acum de Guvern. Va fi mai rau ca anul trecut chiar daca nu se va mentine acelasi ritm la numarul falimentelor", a conchis Gheorghe Sorescu, economist.
Declaratiile specialistilor sunt confirmate si de datele statistice, care arata ca anul trecut, pe langa falimentele inregistrate la Tribunal, si-au suspendat activitatea 1.337 de societati comerciale, 590 au fost radiate si 56 dizolvate. In prezent in judet mai activeaza 14.590 de societati.
Printre cele mai rasunatoare dosare de insolventa sunt cele ale firmelor de constructii
Dany Ema si Codin, cu datorii de 30,2 milioane lei, respectiv 19 milioane lei, si societatii Fidelio, cu datorii de 30,3 milioane lei.
Totusi o parte din falimente au fost si fictive in sensul ca firmele create pentru a beneficia de anumite facilitati din partea statului au fost inchise. Printre oamenii de afaceri a existat si practica deschiderii de societati care sa se incadreze in statutul de microintreprinderi si sa plateasca impozit mai mic. Eliminarea facilitatii a facut ca aceasta practica sa dispara iar firmele sa fie inchise. Specialistii spun insa ca peste 60% din falimente au fost reale si au avut un impact social negativ.
Impozitul forfetar contestat de Avocatul Poporului
Cea mai contestata masura luata de guvernanti de la debutul crizei economice a fost perceperea impozitului minim. Chiar daca a avut si un efect pozitiv, prin curatarea mediului de afaceri de societatile care nu aveau activitate, birul a inchis o multime de firme mici care pur si simplu nu i-au putut face fata. Acestea au fost nevoite sa-si trimita salariatii in somaj. In ultimul an numarul somerilor a crescut de la 8.000 la peste 12.500, dar s-a dublat fata de luna aprilie 2008, cand erau in evidente doar 6.000 de someri.
Impozitul forfetar este un impozit minim cuprins intre 2.200 si 43.000 de lei anual, in functie de cifra de afaceri
, si trebuie achitat de toate firmele care au activitate. Daca o firma realizeaza profit pentru care impozitul de 16% are o valoare mai mare decat forfetarul, atunci va trebui sa achite impozitul mai mare. Acesta este contestat de oamenii de afaceri inclusiv prin petitii online. Nemultumirile pornesc de la faptul ca Guvernul, in loc sa stimuleze firmele pe timp de criza sa isi continue activitatea, le blocheaza. Inclusiv Avocatul Poporului a recunoscut ca acest impozit incalca prevederile Codului Fiscal, insa deocamdata nu a luat nicio masura.
Conform unui studiu al Bancii Mondiale, o firma romaneasca are de platit 113 taxe si impozite, si trebuie sa depuna lunar 24 de declaratii fiscale.
