Oricare dintre părinți poate cere, în anumite condiții, concediul și indemnizația de creștere a copilului, potrivit legislației în vigoare. Anul 2016 a adus modificări importante modului de acordare a concediului, iar de la 1 septembrie 2017 vom avea din nou o plafonare a indemnizației aferente, însă una mult mai generoasă decât precedenta. În aceste condiții, readucem în prim-plan principalele informații ce trebuie știute despre concediul și indemnizația de creștere, scrie avocatnet.ro.
Persoanele care au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri impozabile în ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului pot să beneficieze de concediul pentru creșterea copilului (CCC) în vârstă de până la doi ani (respectiv trei ani, pentru copilul cu handicap), precum și de o indemnizație lunară, așa cum prevede Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010.
„Persoanele care, în ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit (…), beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, respectiv trei ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară”, prevede actul normativ amintit.
De precizat că, în decursul anului trecut, prevederile ordonanței au fost modificate, iar până la intervenirea schimbărilor condiția era ca părintele să fi realizat venituri în ultimul an dinaintea nașterii copilului său și trebuia să opteze între CCC până la vârsta de un an a copilului și CCC până la vârsta de doi ani.
În afară de banii obţinuţi din salarii, activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, cele 12 luni de venituri necesare anterior naşterii copilului pot fi constituite integral şi din perioade în care, de exemplu, solicitanţii au beneficiat de şomaj, concediu medical, pensie de invaliditate sau concediu fără plată pentru creşterea copilului.
Din septembrie, indemnizația de creștere va fi plafonată iar
Potrivit ordonanței, indemnizația lunară pentru creșterea copilului se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.
În prezent, salariul minim brut este de 1.450 de lei, astfel că indemnizația nu poate fi mai mică de 1.233 de lei. Iar începând cu luna septembrie 2017 va exista din nou un plafon, ceea ce înseamnă că nicio indemnizație nu va putea fi mai mare de 8.500 de lei.
În plus, nivelul indemnizației crește cu 85% din cuantumul salariului minim pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere, potrivit ordonanței.
Actul normativ prevedea doar o limită minimă a indemnizației încă din iulie 2016, atunci când vechea limită maximă a dispărut. Înainte de această schimbare, indemnizația se raporta la indicele social de referință (ISR, a cărui valoare este de 500 de lei). Astfel că cei care alegeau CCC de un an puteau primi cel puțin 600 de lei și cel mult 3.400 de lei, iar pentru cei care alegeau concediul de doi ani, indemnizația nu urca mai mult de 1.200 de lei. Practic, noua limită maximă, ce va fi valabilă începând cu indemnizațiile aferente lunii septembrie 2017, va fi mult mai generoasă decât precedenta (cu 5.100 de lei mai mare, mai exact).
În 2016, după ce a fost eliminată limita maximă a indemnizației, un beneficiar din județul Sibiu, de exemplu, a ajuns să încaseze peste 150.000 de lei lunar (aproape 36.000 de euro), iar Ministerul Muncii a anunțat că 242 dintre cei 142.990 de beneficiari ai concediului și indemnizației de creștere consumau, la acel moment, o treime din bugetul alocat indemnizațiilor de creștere.
Ambii părinți pot cere acordarea concediului de creștere
După cum prevede OUG nr. 111/2010, oricare dintre părinții firești ai copilului poate să beneficieze de concediul de creștere a copilului și de indemnizație. Mai mult, acestea se cuvin pentru fiecare dintre nașteri, dacă părinții au mai mult de un copil.
În principiu, dacă sunt respectate condițiile enunțate mai sus privitor la realizarea veniturilor impozabile, părinții pot cere indemnizația și intrarea în concediu dacă mai îndeplinesc următoarele condiții:
sunt cetăţeni români, cetăţeni străini sau apatrizi (adică fără cetăţenie);
au domiciliul/reşedinţa pe teritoriul României;
locuiesc în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.
Principiul acordării CCC este că perioada la care are dreptul fiecare părinte nu este transferabilă celuilalt. În situația în care ambele persoane din familie au dreptul la CCC, regula este că cel puțin o lună din perioada totală a CCC este alocată uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept. Astfel că, dacă mama intră în concediul de creştere, tatăl trebuie să stea şi el în concediu, în locul mamei, cel puţin o lună.
Care sunt documentele necesare
Pentru a beneficia în mod legal de concediul și indemnizația de creștere a copilului, părintele interesat trebuie să depună o cerere, conform OUG nr. 111/2010, însoțită de următoarele documente (nu sunt necesare copii legalizate):
copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul, după caz;
actele doveditoare care să ateste veniturile obţinute în ultimele 12 luni înainte de data naşterii copilului;
dovada eliberată de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care se solicită concediul pentru creşterea copilului;
orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.
Acestea se depun, potrivit ordonanței, la primăria comunei, oraşului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucureşti pe raza căreia solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Cererile sunt soluţionate prin decizie în 15 zile lucrătoare de la înregistrarea la agenţiile teritoriale (unde au fost trimise de primării), acestea fiind comunicate solicitanţilor în cinci zile lucrătoare de la emitere.
Ce venituri se pot obține în CCC
Regula este că beneficiarul indemnizației de creștere a copilului nu poate să mai realizeze și alte venituri în perioada CCC, aceasta ducând la suspendarea dreptului la indemnizație (suspendare care va interveni în ziua imediat următoare). Totuși, OUG nr. 111/2010 a prevăzut și câteva excepții de la această regulă:
persoana primește diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu;
cel îndreptățit primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean, indiferent de nivelul acestora;
beneficiarul realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu, al căror nivel nu depăşeşte de trei ori cuantumul minim al indemnizaţiei, stabilit potrivit ordonanței.
În acest din urmă caz, părintele are voie să obţină venituri impozabile, fără să-i fie suspendată plata indemnizaţiei, dacă acestea nu depășesc 3.697,5 lei într-un an calendaristic (1.232,5 lei x 3).
Ordonanța Guvernului mai stabilește că dreptul la indemnizație se suspendă începând cu ziua următoare celei în care părintele se regăsește într-unul dintre cazurile de suspendare. Spre exemplu, plata se suspendă în ziua următoare celei în care părintele este decăzut din drepturile părintești, celei în care beneficiarul a decedat, celei în care copilul este abandonat sau internat într-o instituție de ocrotire sau celei în care realizează venituri la care nu avea dreptul.
Sursa: avocat.ro
