Copălău, locul în care se face cel mai bun usturoi din România. Cum ar putea ajunge leguma brand la nivelul Europei

O comună din judeţul Botoşani şi-a câştigat în timp renumele de „patria usturoiului“ datorită calităţilor deosebite şi gustului unic pe care îl are planta aromatică cultivată de peste 40% din localnici.

Orice călător care străbate drumul european E 58, arteră rutieră ce face legătura între Iaşi şi municipiul Botoşani nu are cum să nu observe odată ce intră în comuna Copălău, specificul local. De-o parte şi de alta a drumului, aproape în faţa fiecărei case, se află tarabe improvizate cu sute de „funii” de usturoi scoase la vânzare, scrie ziarul Adevarul.   

Fiecărui potenţial client, care opreşte în faţa standurilor, localnicii îi laudă marfa şi îi anunţă că tocmai au păşit în „ţara usturoiului”. De altfel, chiar şi autorităţile dau dreptate sătenilor. În comuna Copălău, o aşezare eminamente rurală dar prosperă, situată la 23 de kilometri de municipiul Botoşani, oamenii trăiesc de pe urma culturilor cu usturoi de sute de ani.

Este cea mai profitabilă afacere agricolă din zonă şi un adevărat brand pentru judeţul Botoşani. „Când spui Copălău, spui usturoi. Am avut ocazia să merg oriunde în această ţară. Când spuneam de unde sunt, imediat mă asociau cu usturoiul. Este un adevărat brand local dar eu zic şi naţional”, spune Mihai Mursă, consilier la Primăria Copălău. Mai mult decât atât, usturoiul de la Copălău este considerat unicat în Europa, iar autorităţile agricole judeţe se pregătesc să-l transforme în marcă înregistrată la nivelul Uniunii Europene.

Planta cultivată din moşi-strămoşi la Copălău

Cultivarea usturoiului la Copălău este o adevărată tradiţie în rândul localnicilor. Zeci de hectare sunt acoperite cu această plantă iar aproape jumătate din sat cultivă usturoi pe suprafeţe mai mici sau mai mari, în funcţie de moştenirea rămasă de la generaţiile anterioare. ”În comuna Copălău aproape 40% dintre locuitori cultivă usturoi. Sunt în general suprafeţe medii dar sunt care cultivă şi pe suprafeţe mari. Acesta este şi specificul comunei.”, spune Mihai Mursa. Agricultorii spun că usturoiul le dă o pâine de mâncat din generaţie în generaţie. Mihai Rohozneanu de exemplu, cultivă usturoi de când se ştie. Aşa au făcut şi bunicii dar şi străbunicii lui. El este unul dintre oamenii care trăieşte decent de pe urma culturilor cu usturoi.

”Tradiţia este foarte veche. De la bunici, străbunici. Eu de când m-am trezit la viaţă, aşa am ştiut, că se pune usturoi. De mult de tot oamenii de aici şi-au câştigat pâinea de toate zilele cu usturoiul”, spune Mihai Rohozneanu. De altfel usturoiul din această zonă este faimos în special în pieţele judeţului dar şi în Moldova. Mai ales că unii agricultori şi-au prezentat marfa şi la târguri naţionale. ”Lumea apreciază usturoiul de la Copălău.

Eu am fost la mai multe târguri în ţară şi mi-au apreciat usturoiul. Chir la un târg de la pasul Tihuţa, mi-au cumpărat şi străinii usturoi. M-au felicitat. Aici la Copălău usturoiul dă o pâine bună de mâncat. Este cultura care merge cel mai bine şi oamenii dintotdeauna au pus în pământ usturoi. Întâi pentru ei şi după aceea când au văzut că se cere, au început să vândă. Chiar şi în comunism, de la Copălău, veneau şi luau camioane cu usturoi.”, spune nea Tudose, un cultivator de usturoi din Copălău, cu o experienţă de peste 30 de ani.

”Antibioticul natural” de la Copălău

Totodată, Mihai Rohozneanu, renumit pentru culturile sale ne explică ce are special acest usturoi de la Copălău. Localnicul spune că se deosebeşte radical de usturoiul din import, cu dimensiuni apreciabile şi perfect din punct de vedere al formei dar fără gustul aparte al celui de la Copălău. ”Nici nu se compară usturoiul din import cu cel de la Copălău. În primul rând îl mirosim. Usturoiul de la Copălău, nu miroase deloc, spre dosebire de cel importat care are un miros puternic, inclusiv de pesticide. La gust, cel de Copălău,este aromat şi plăcut, nu-ţi arde stomacul. Pe deasupra, usturoiul cultivat aici se spune că are calităţi medicinale.

Este numit „antibioticul natural”. Aşa ne spun clienţii. De fapt ei l-au descoperit şi l-au apreciat. Că dacă nu-l apreciau, noi nu mai cultivam atât de mult”, spune Mihai Rohozneanu. Totodată agricultorii de la Copălău spun că usturoiul produs aici este sută la sută natural, plantat şi recoltat doar manual. ”Noi nu punem chimicale. Chiar dacă avem de pierdut. Nu putem concura de multe ori cu cel tratat din import. Al nostru fiind natural se strică mult mai repede. ”, spune Mihai Rohozneanu.

Cultivatorii de usturoi, spun că plantele sunt unicat şi datorită solului în care se dezvoltă. ”Doar aici acest usturoi se dezvoltă cum trebuie. Am vorbit şi cu alţi agricultori din zone diferite şi spun că nu le merge bine usturoiul. Doar în pământul ăsta se face cu acest gust şi aceste calităţi„, adaugă Mihai Rohozneanu.

”Usturoiul de Copălău„ candidat ca brand european   Cunoscând tradiţia şi faima usturoiului de la Copălău, autorităţile din judeţul Botoşani fac deja demersuri la Ministerul Agriculturii pentru omologarea acestuia ca brand naţional şi apoi la nivelul întregii Uniuni Europene. „Acest usturoi de Copălău are toate şansele şi îndeplineşte condiţiile pentru a fi înscris ca şi produs cu indicaţie geografică protejată la nivelul Uniunii Europene. Mai mult decât atât zona este propice pentru aşa ceva.

Acest usturoi nu l-am inventat noi, el era deja acolo. Producătorii din zonă vorbesc despre acest usturoi ca şi cum ar fi sufletul lor. În momentul de faţă se lucrează la caietele de sarcini pentru a încerca să înscriem acest usturoi de copălău la nivelul Uniunii Europene.”, spune Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole Botoşani. De fapt aceasta este şi dorinţa sătenilor.

În momentul de faţă oamenii din Copălău, îşi vând usturoiul în faţa porţilor sau prin pieţele din Moldova, la bucată. ”Ar fi o uriaşă oportunitate. Ne-am organiza în cooperative pentru producţii suficient de mari. Pentru că avem probleme cu desfacerea. Suntem şi combătuţi tare din afară, fiind dictează preţul la care suntem supuşi să facem faţă. La noi se face totul manual, absolut totul, în timp ce alţii industrializează şi le scad costurile. Automat că avem o problemă”, spune Mihai Mursa.

Sursa: Adevarul