Mulți ignoranți, necunoscători sau pur și simplu cârcotași, încă mai sunt convinși că Iftime și Șfaițer își cumpără țigările (!) din banii câștigați din fotbal. Că echipa fanion (formula nefericită cu care n-am fost niciodată de acord întrucât fanioanele sunt mereu … puse la colț!) a județului e o văcuță durdulie care dă donițe întregi de lapte. Lapte care este supt mișelește de cei doi conducători în timp ce ei, suporterii de … luni (luni de zile, că o dată la multe luni merg la stadion!) sunt văduviți de imaginea în culori a unui play-off! Gândirea acestor așa-ziși suporteri – îngustă că nu încape nici prin urechile acului! – nu are nici cel mai mic suport logic. Pentru că, minunata Ligă I nu ajungea niciodată la Botoșani fără efortul unor oamnei inimoși și cu drag de fotbal precum cei doi conducători ai FC-ului. Liderii politici nici dacă obțineau 200 la sută voturi, tot nu reușeau să ducă echipa unde este azi, adică pe prima scenă a fotbalului românesc.
În ziua în care cei doi vor pune capac la stiloul cu care semnează inclusiv ordine de plată, Botoșaniul va redeveni în fotbal același no-name cu care de altfel eram obișnuiți până acum vreo patru ani. Va urma drumul Vasluiului după ce Porumboiu s-a săturat, al Bacăului după dispariția lui Sechelariu sau al Neamțului după problemele lui Pinalty. Exemple ar mai fi o mulțime dar m-am limitat numai la ce se vede peste gard la megieșii noștri moldoveni. Orașe mult mai galonate și mai solide economic decât Botoșaniul nu au echipă în Liga I dintr-un singur motiv : pasiunea pentru fotbal nu s-a strecurat în mințile bucșite cu contracte, conturi, afaceri și combinații ale celor care manageriază și trăiesc din economia reală a Românicii noastre. Și nu trăiesc numai ei, ba mai dau câte o pâine și altora, prin crearea și menținerea unor locuri de muncă. Aspect ce nu se regăsește decât pe hârtia de doi bani a programelor de guvernare postdecembriste lansate cu mult elan de trepădușii politici în campaniile electorale. Din acest simplu dar complex motiv, vocile unor slujbași din firmele patronate de cei doi, care văd în fotbal baubaul ce se hrănește (și) din punguța lor, sunt într-o puternică asonanță cu realitatea și normalul din moment ce ei, angajații, își desfășoară activitatea liber-consimțită printr-un contract de muncă. Cui nu-i place și nu e de acord, poate să plece, nu-l ține, în afara actului pomenit mai sus, nimic altceva.
Revenind la subiectul de azi adică fotbalul, pentru urbea noastră e o cinste și o onoare să fim prezenți pe prima scenă a țării. Cum spunea nea Mitică milițianul din Bălcești prin anii 90, fotbalul la noi e cu mult înaintea societății. Să ne bucurăm așadar de el și să nu uităm că ”vinovați” de această bucurie sunt doi oameni : Iftime și Șfaițer. Ceilalți factori locali de decizie joacă în alt film : acela cu adunatul voturilor. Un film demn de ”Zmeura de aur”, trofeu ce niciodată nu le va fi greșit adresat!