Astăzi: Ovidenia sau Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Ce e interzis să faci

Ziua intrării în Biserică a Fecioarei Maria, numită Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia, corespunde în Calendarul popular cu celebrarea unei năprasnice divinităţi a lupilor, Filipul cel Şchiop sau Filipul cel Mare (21 noiembrie). Local, în Bucovina, se credea că în această zi s-ar fi născut Iisus Hristos.

Se crede că „în această zi s-a vedit lumea, pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagoveştenie” (T. Pamfile), iar pentru asta, oamenii din comunităţile tradiţionale conservatoare, petrec noaptea din ajunul sărbătorii cu lumina aprinsă, fac focuri şi încearcă să desluşească semnele cerului. „…Dacă în seară acestei zile cerul este senin şi cu stele, anul nu va fi  chiar aşa de bun în recolte, dar mai vârtos va fi dacă-i cu neaua şi zăpadă”. (Marcel Lapteş).

Tot acum, recurg la numeroase practici magice de propitiere (aprind lumânări pentru cei morţi fără lumina, lumânări despre care se crede că ard şi pe lumea cealaltă) şi apotrofice (pentru sănătatea ochilor şi „sporirea vederii”).  Acestea din urmă influenţează şi puterea de viziune a vrăjitoarelor, care în această noapte „văd cel mai bine”, fac farmece, descântă, ghicesc viitorul, adâncind misterul  unui timp magic, în care totul este posibil. „…Dacă pui într-un blid apă la privegheat şi o tai până în zori, a două zi, apa se face de mare ajutor  pantru sănătatea trupului şi a minţii”. (M. Lapteş).

Ca toate celelalte sărbători solare de peste an, Ovidenia stă sub puterea focului, proiecţie a soarelui pe Pământ, iar în noaptea de ajun se pot vedea cum ard focuri albastre, acolo unde sunt comori ascunse. Stă sub semnul „vedeniei”, atunci când fetele caută să afle chipul ursitului în oglinda fântânii, la lumina albă a unei lumânări.

Stă sub semnul iertării celor morţi fără lumânare, pentru care bucovinencele se trezesc înainte de răsăritul soarelui şi aruncă un vreasc în foc… Este o noapte magică în care  cerurile se deschid şi animalele grăiesc cu glas de om.

Tot astăzi, femeile încep să ungă cu usturoi locurile de trecere (prag, ferestre, cuptor), ca să nu între farmecele în casă, pentru că, potrivit credinţei populare, urmează o perioadă în care forţele malefice se vor descătuşa. Din acelaşi motiv, începând cu această zi şi până la Sângiorz, femeile nu mai au voie să spele rufele la râu iar prelucrarea pieilor de animale şi a lânii sunt strict interzise în comunitate.

Sursa: jurnalul.ro.