Educaţie italiană pentru copiii săraci din Botoşani: grădiniţa unde micuţii învaţă de la călugăriţe catolice iubirea şi regulile elementare de igienă

Foto: Adevarul
Foto: Adevarul

În Botoşani funcţionează un complex educaţional, susţinut financiar de un grup de italieni din Bolzano, dedicat exclusiv copiilor din familii aflate la limita supravieţuirii. Aceştia sunt îngrijiţi de personal calificat, dar şi de trei călugăriţe catolice din Italia, dedicate misiunilor umanitare. Aici, micuţii primesc haine, jucării şi mâncare.

Botoşaniul este judeţul care se află de 26 de ani în topul sărăciei din Uniunea Europeană. În acest loc, în care neajunsurile şi lupta pentru supravieţuire sunt o realitate cotidiană, a luat naştere proiectul educaţional Girotondo pe 15 noiembrie 2004. Practic, este vorba despre o grădiniţă socială, construită de la zero, de asociaţia umanitară cu acelaşi nume din oraşul italian Bolzano, scrie ziarul Adevarul. 

like facebookPeninsularii au aflat, în urma unor misiuni umanitare din anii ’90, de sutele de copii din Botoşani care încă de la naştere cunosc senzaţia de foame nesatisfăcută, mizeria, nefericirea. După ce au reuşit să concesioneze pentru 100 de ani, de la Primăria Municipiului Botoşani, terenul pe care în perioada comunistă a funcţionat o moară, reprezentanţii asociaţiei italiene au construit o clădire cu fonduri strânse în Italia şi cu muncitori din Peninsulă. Destinaţia finală a clădirii: educarea şi ajutorarea copiilor aflaţi la limita sărăciei.

Maica Lucia: ”A fost greu să facem cunoscută misiunea noastră”

Foto Adevarul
Foto Adevarul

Cel mai bine ştie povestea grădiniţei Girotondo maica Lucia, o italiancă din Apulia (Puglia), care şi-a dedicat întrega viaţă carităţii şi credinţei. Are puţin peste 60 de ani şi face parte parcă dintotdeauna din ordinul monastic catolic Santa Maria Giuseppa de Rosselo. De altfel, Maica Lucia este sufletul proiectului umanitar şi educaţional Girotondo de la Botoşani.

Îşi aduce aminte cum a ajuns prima dată în România şi cum a început să salveze copilăria săracilor Botoşaniului. „Sunt de 12 ani în Botoşani. În anul 2004, asociaţia Girotondo din Bolzano a solicitat sprijinul ordinului din care fac parte. Am plecat fără să preget. Asta este misiunea noastră, chemarea noastră: să ajutăm acolo unde este nevoie. Avem misiuni peste tot în lume. Recunosc, a fost foarte greu la început să facem cunoscută misiunea noastră, să putem ajuta. Este o lume îndurerată cea a sărăciei. Dacă este cumplit pentru cei maturi, pentru cei mici este de neimaginat traiul plin de lipsuri. Asta încercăm să facem: să îi ajutăm pe copiii săraci să zâmbească, să iubească, să privească spre viitor, dincolo de lumea lor nu prea prietenoasă“, spune Maica Lucia.

Călugăriţa catolică este reprezentantul asociaţiei Girotondo în Botoşani şi se îngrijeşte de tot ce înseamnă misiune umanitară şi educativă. Alături de ea au venit în România şi alte două maici din ordinul Santa Maria Giuseppa de Rosselo, una care se ocupă de hrană, şi cealaltă – însărcinată cu grădina şi cu aprovizionarea. Toate au ajuns la vârsta a treia, dar au o energie şi un optimism debordant. Au învăţat româna la perfecţie şi nu se gândesc să mai plece vreodată. „Este un loc de care ne-am legat sufleteşte. Face parte din viaţa noastră. Mergem doar o dată pe an în Italia“, spune Maica Lucia.

Condiţii educaţionale de top

Iniţial, grădiniţa Girotondo era un aşezământ umanitar, coordonat de maicile venite din Italia, care oferea ajutoare şi sprijin nevoiaşilor. Într-un timp scurt, însă, Girotondo a devenit şi o instituţie de învăţământ în toată puterea cuvântului. Maicile au cooptat specialişti în domeniul social şi educaţional, de la educatoare profesioniste până la psihologi, terapeuţi şi asistenţi sociali.

„Aici trebuie să clădim educaţia şi viitorul acestor copii. Nu pot trăi doar din ajutoare, trebuie să înveţe să prindă aripi, să trăiască“, spune Maica Lucia. Din anul 2010, grădiniţa Girotondo, a devenit o instituţie de învăţământ acreditată, cu personal specializat, cadre didactice cu posturi obţinute prin concursul de titularizare. „În cadrul grădiniţei, noi facem activităţile cuprinse în curriculum-ul naţional, pe care îl respectăm. Este propriu-zis o grădiniţă cu program prelungit şi toţii copiii beneficiază de masă. Avem patru cadre didactice. Sunt bine pregătite, trei sunt cu gradul I şi o educatoare cu definitivat, toate sunt titulare ale învăţământului cu participare la examen“, spune Silvia Maria Arsene, directoarea grădiniţei din cadrul centrului Giorotondo.

Copiii sunt împărţiţi pe grupe, la fel ca în învăţământul de masă, şi studiază de dimineaţă până la ora 17.00. Condiţiile în care aceşti copii învaţă le depăşesc în multe privinţe pe cele oferite în multe dintre grădiniţele de stat din România. În clădirea cu trei niveluri, construită de italieni, sunt săli spaţioase, frumos decorate, pline cu jucării şi jocuri educative. Copiii au inclusiv o sală de sport, amenajată în mansarda clădirii. Dispun de o bucătărie modernă, dar şi de băi la standarde europene. Fiecare copil are propria chiuvetă şi propriul grup sanitar. „Sunt condiţii deosebite pentru o educaţie la un nivel cu adevărat performant, destinată preşcolarilor“, adaugă şi Silvia Maria Arsene.

”Unii copii nu au avut niciodată periuţă de dinţi”

De toate aceste condiţii beneficiază doar 50 de copii, toţi din medii sociale defavorizate. De altfel, grădiniţa şi întreg complexul Girotondo sunt dedicate copiilor aflaţi la limita extremă a sărăciei. Selecţia se face în baza unui dosar şi a unei anchete sociale minuţioase. „Asociaţia Girotondo se adresează copiilor care vin din familii nevoiaşe, dezorganizate, defavorizate, familii monoparentale, copii care vin din familii care nu ştiu să-şi educe, să-şi crească propriii copii. Cererile de înscriere sunt înregistrate şi se face o anchetă socială riguroasă“, explică Daniela Honciuc, asistent social în cadrul Girotondo.

Copiii care ajung în sistemul Girotondo au ştiut ce înseamnă foamea, lipsurile şi nu au nici cele mai elementare noţiuni de igienă. Totodată, acasă sunt lipsiţi de orice model educaţional. „Mulţi dintre ei se află la limita existenţei. Nu le sunt îndeplinite nevoile fundamentale ale copilăriei. Nu au hrană îndestulătoare, nu au pat, nu au masă. Nu au noţiuni fundamentale de igienă: să se spele, să-şi îngrijească dantura. Unii nu au avut niciodată periuţă de dinţi sau un prosop al lor“, detaliază Daniela Honciuc. La Girotondo, toţi aceşti copii primesc trei mese pe zi, primesc haine, rechizite şi jucării.

O familie din Italia finanţează un copil

Grădiniţa este dotată inclusiv cu o bucată de pământ, pe care se cultivă legume şi fructe necesare mesei copiilor. Restul alimentelor care completează dieta copiilor şi care nu cresc în grădina spaţioasă, de care se ocupă una dintre maici alături de câteva ajutoare, este achiziţionat. Grădiniţa nu se autofinanţează şi nu primeşte niciun ban de la statul român. Fiecare dintre cei 50 de copii, dar şi complexul Girotondo primesc finanţare de la familiile din Italia, în special din Bolzano. Principiul este simplu: o familie italiană îşi alege să întreţină un copil nevoiaş pe toată perioada grădiniţei. Îi plăteşte masa, rechizitele şi toate cheltuielile necesare formării lui. ;

„Dacă nu era grădiniţa asta,nu ştiu ce făceam“

Dincolo de hrană, haine şi jucării, copiii înscrişi la grădiniţa Girotondo primesc multă afecţiune. În momentul în care ajung la grădiniţă, o caută din priviri pe Maica Lucia. Călugăriţa italiancă este în permanenţă înconjurată de aceşti copii năpăstuiţi de soartă sau de indiferenţa celor care le-au dat viaţă.    Alina Vaipan este mamă a trei copii şi se luptă cu sărăcia de când se ştie. Când vorbeşte de Girotondo şi de maicile catolice care-i supraveghează zilnic copiii, are lacrimi în ochi. „Eu nu aveam condiţii pentru copiii mei, deşi m-am străduit mereu. Toţi trei au fost aici, la Girotondo şi au fost îngrijiţi bine. Doi dintre ei sunt mari, merg la şcoală şi vor avea un viitor. Dacă nu era grădiniţa asta, nu ştiu ce făceam. Aici au învăţat să fie oameni. Maicile au avut grijă de ei ca de copiii lor. Eu aşa ceva nu am mai văzut. Aleargă şi îşi dau sufletul pentru copiii ăştia. Pentru mine, sora Lucia, cel puţin, este ca şi mama mea“, spune botoşăneanca.

Sora Lucia consideră că dincolo de bunurile materiale, lecţia iubirii este cea mai importantă. „Copiii sunt mereu lângă mine, fiindcă simt iubirea. Ceea ce le oferi, asta vor învăţa. Dacă trăiesc în ură şi greutăţi, asta va fi lecţia lor. Aici învaţă să iubească, să fie aproape de ceilalţi oameni şi să ajute. Aici nu veţi vedea niciodată copiii luptându-se sau certându-se de la un obiect. Din contră, se sprijină, pentru că aşa învaţă să facă. Cum poţi să nu-i oferi iubire unui copil?“, se întreabă maica Lucia.

Totodată la Girotondo, toleranţa din toate punctele de vedere este un alt principiu important. Copiii nu sunt judecaţi în funcţie de apartenenţa etnică sau religioasă. Deşi ordinul monastic care supraveghează activitatea de la Girotondo este de sorginte catolică, copiilor nu le sunt impuse practicile şi ritualurile religioase catolice, cu toate că în incinta complexului se află şi o capelă în care maicile se roagă. Mai mult decât atât, acestea cooperează cu un preot ortodox, implicat la rândul său în acţiuni umanitare. „Nu le impune nimeni celor mici o anumită religie. Nu cred că există această concepţie. Fiindcă fiecare se roagă şi îşi face cruce aşa cum ştie şi cum crede. Avem copii de diferite confesiuni, de la ortodocşi la adventişti. Punem preţ pe educaţie şi formare, nu pe alte principii“, subliniază maica Lucia. De altfel, rezultatele sunt vizibile. La o primă vedere, micuţii care desenează sau se joacă la măsuţe nu par nicio clipă a face parte din familii care luptă cu sărăcia. Sunt bine îmbrăcaţi, curaţi şi fericiţi.

Sunt sprijiniţi şi după grădiniţă

După vârsta de 6 ani, copiii părăsesc grupele de la grădiniţă, dar nu şi centrul educaţional. Cei ale căror familii nu se redresează financiar sau continuă să trăiască la limita sărăciei sunt susţinuţi în continuare. Mai precis, în cadrul complexului, a fost amenajat un fel de afterschool, o sală în care îşi pot face lecţiile şi în care pot petrece o parte a timpului. Sala este dotată cu calculatoare, cărţi şi alte facilităţi educaţionale. La teme sunt ajutaţi inclusiv de personal. „Ajutorul poate continua în anumite situaţii. Este acel loc în care pot veni să se pregătească, să continue şcoala. Sunt ajutaţi, dacă nu au condiţiile necesare“, adaugă călugăriţa italiancă. De asemenea, aceşti copii primesc inclusiv ajutoare din Italia. Oameni precum Alina Vaipan încearcă să recompenseze maicile pentru ajutorul oferit, muncind benevol în grădina complexului. „Au avut mare grijă de copiii mei şi trebuie să fac şi eu ceva să ajut. Vin la grădină, dau o mână de ajutor acolo unde trebuie“, spune botoşăneanca.

Copii cu autism o nouă prioritate

Pe lângă copiii nevoiaşi, la Girotondo s-a dezvoltat în ultimii ani un program special pentru copiii cu sindrom Down şi pentru cei cu tulburări de spectru autist. Practic, se urmăreşte integrarea lor în societate prin tehnici moderne şi cu personal calificat. La ultimul etaj al clădirii în care funcţionează grădiniţa, se află un centru de terapie dedicată în special copiilor cu autism.   „Avem copii cu autism care au fost diagnosticaţi de către medici şi care vor să ia parte la un program educaţional. Grădiniţele de masă nu pot să-i cuprindă, fiindcă au o problemă, în special socializarea, dar şi cele pe fond emoţional, cognitiv. Noi îi primim, lucrăm cu ei diferite metode de terapie de la «give me five», «teach» şi până la «ABA». Avem rezultate deosebite. Am avut şi copii care nu puteau să scoată un sunet“, spune Elena Chisăliţă, psiholog clinic şi educator în cadrul Girotondo.

Cel mai important aspect al terapiei moderne de la Girotondo este integrarea acestor copii cu autism în colectivitate. După ce ajung la un anumit nivel cu terapia individuală, treptat, sunt introduşi în grupele de învăţământ de masă, din cadrul Girotondo. Cu alte cuvinte, sunt învăţaţi să trăiască alături de ceilalţi copii, pentru a face faţă provocărilor ulterioare ale societăţii. „Sunt introduşi treptat în grupele obişnuite. Asta este provocarea. Să devină oameni ai societăţii. Să scape de marginalizare şi să se integreze. Îi pregătim pentru ceea ce urmează în viaţă. Am reuşit cu succes să introducem deja o serie de copii cu autism în grădiniţa obişnuită“, spune Elena Chisăliţă. De altfel, acest aspect se aliniază principiului toleranţei după care se ghidează Girotondo, acceptându-i pe toţi membrii societăţii, fără discriminare şi preconcepţii.

Sursa: Adevarul

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *